Fotbal CM 2026 | Infantino și imperiul unanimității. Când peste 200 de voturi nu mai înseamnă neapărat și încredere

 

Infantino și imperiul unanimității. Când peste 200 de voturi nu mai înseamnă neapărat și încredere

Există victorii care se câștigă pe teren și victorii care se câștigă înainte ca fluierul de start să fie auzit. În fotbalul mondial, Gianni Infantino pare să fi rezolvat deja meciul din martie 2027. Dacă informațiile publicate de presa britanică se confirmă, peste 200 dintre cele 211 federații afiliate FIFA și-au exprimat oficial susținerea pentru un al patrulea mandat al elvețianului la conducerea celei mai puternice organizații sportive din lume.

La prima vedere, pare o demonstrație impresionantă de forță. La o privire mai atentă, însă, imaginea ridică întrebări pe care nici măcar o majoritate covârșitoare nu le poate ascunde.

O democrație fără adversari seamănă prea mult cu o formalitate

Fotbalul mondial se pregătește pentru alegeri în care, momentan, există un singur candidat. Iar când un scrutin începe fără opoziție, termenul de "alegere" își pierde din greutate.

Până la 18 noiembrie pot fi depuse candidaturi, însă niciun nume nu pare dispus să provoace actualul președinte. Nu pentru că lumea fotbalului ar fi unanim convinsă că Infantino este liderul perfect, ci pentru că mecanismele de putere construite în ultimul deceniu au făcut ca o astfel de confruntare să devină aproape imposibilă.

Publicația The Guardian vorbește chiar despre presiuni exercitate asupra unor federații pentru transmiterea scrisorilor oficiale de susținere. Dacă asemenea informații sunt reale, paradoxul este uriaș: FIFA, instituția care cere transparență și independență tuturor, riscă să fie acuzată că nu respectă propriul cod de etică.

Nu este o acuzație dovedită, dar simplul fapt că asemenea suspiciuni există umbrește imaginea unui proces electoral care ar trebui să fie impecabil.

Scandalurile nu mai schimbă rezultatul

În urmă cu două decenii, orice controversă majoră putea zgudui serios conducerea FIFA.

Astăzi, scandalurile par să producă doar câteva zile de agitație mediatică.

Suspendarea lui Folarin Balogun și cazul arbitrului somalez Omar Artan au alimentat tensiuni serioase între UEFA și FIFA. Europa privește cu tot mai multă rezervă deciziile de la Zürich, însă continentul care a condus istoric fotbalul mondial nu mai deține și majoritatea voturilor.

Iar aici se află cheia întregii povești.

Puterea s-a mutat din Europa

Infantino a înțeles mai bine decât oricine noua geografie politică a fotbalului.

Asia.

Africa.

America de Nord.

Caraibe.

Oceania.

Federațiile mici au primit mai multe competiții, fonduri sporite, programe de dezvoltare și o atenție pe care, în trecut, o reclamau fără succes. Pentru multe dintre ele, actualul președinte este omul care a adus bani și vizibilitate.

Din această perspectivă, susținerea masivă nu este deloc surprinzătoare.

Europa continuă să genereze cei mai mulți bani din fotbal, însă nu mai controlează voturile.

Germania ezită.

Alte câteva federații europene încă nu și-au exprimat sprijinul.

Dar câteva zeci de voturi nu pot răsturna peste două sute.

Congresul de la New York va vorbi despre bani, nu despre scandaluri

Reuniunea federațiilor membre FIFA, programată la New York, are toate șansele să urmeze scenariul deja cunoscut.

Pe agenda oficială vor domina cifrele.

Profiturile Cupei Mondiale.

Distribuirea fondurilor.

Investițiile către federațiile membre.

Subiectele incomode vor rămâne, probabil, în afara microfoanelor.

Nu este greu de înțeles de ce.

Când liderul ședinței este și candidatul favorit la viitoarele alegeri, discuțiile incomode devin rareori prioritare.

Fotbalul are nevoie și de opoziție, nu doar de aplauze

Marile organizații nu devin puternice prin unanimitate.

Ele devin credibile atunci când acceptă contradicția.

Atunci când există competiție.

Atunci când întrebările incomode primesc răspunsuri.

Nu este un semn de slăbiciune să ai un adversar. Dimpotrivă.

Este dovada că instituția respiră democratic.

Astăzi, FIFA pare să funcționeze într-un climat în care victoria lui Infantino este atât de previzibilă încât adevărata competiție pare să fi dispărut înainte de a începe.

Concluzie – fotbalul mondial câștigă milioane, dar riscă să piardă ceva mai valoros

Nimeni nu poate contesta că mandatul lui Gianni Infantino a adus venituri record și o extindere fără precedent a competițiilor FIFA. Din punct de vedere financiar, organizația traversează una dintre cele mai prospere perioade din istoria sa.

Dar fotbalul nu poate fi măsurat doar în miliarde de dolari.

Credibilitatea este moneda pe care niciun bilanț contabil nu o poate cumpăra.

Dacă în martie 2027 președintele FIFA va obține încă un mandat fără adversar și cu peste 200 de voturi în spate, victoria va fi incontestabilă pe hârtie.

Rămâne însă întrebarea pe care lumea fotbalului ar trebui să și-o pună dincolo de cifre și procente:

O unanimitate atât de mare reprezintă expresia încrederii autentice sau dovada că, în politica fotbalului mondial, puterea a devenit prea mare pentru a mai putea fi contestată?

Fotbal CM 2026 | Franța – Anglia 4-6 | „Bronzul deșertăciunii” a devenit spectacol total! Mbappe reaprinde infernul, dar Saka scrie istorie pentru Anglia. Gheata de Aur se decide acum în finala Messi – Spania

 

Franța – Anglia 4-6 | „Bronzul deșertăciunii” a devenit spectacol total! Mbappe reaprinde infernul, dar Saka scrie istorie pentru Anglia. Gheata de Aur se decide acum în finala Messi – Spania

Există meciuri pe care fotbalul le organizează din obligație și există meciuri pe care jucătorii le transformă, împotriva oricărei logici, în spectacole memorabile. Finala mică a Cupei Mondiale 2026 trebuia să fie doar epilogul trist al două semifinaliste învinse. A sfârșit prin a fi un festival al golurilor, al orgoliilor și al ambițiilor personale.

La Hard Rock Stadium din Miami, sub privirile unui public venit mai degrabă pentru numele de pe tricouri decât pentru miza unei medalii de bronz, Anglia a cucerit pentru prima dată în istoria sa locul al treilea la un Campionat Mondial. A făcut-o spectaculos, 6-4 cu Franța, într-un meci care a schimbat și configurația cursei pentru Gheata de Aur.

Pentru englezi, bronzul înseamnă o premieră istorică. Pentru francezi, încă o rană după semifinala pierdută. Pentru Kylian Mbappe și Lionel Messi, însă, totul se reduce acum la o singură întrebare: cine va pleca acasă cu Gheata de Aur? 

Prima repriză: Anglia a lovit ca un campion rănit

Dacă cineva a întârziat câteva minute la televizor, probabil a crezut că privește reluarea semifinalei și nu finala mică.

Au trecut doar trei minute până când Declan Rice a deschis scorul, iar Franța a părut complet absentă din meci. Gareth Southgate și-a împins echipa înainte fără nicio urmă de prudență, iar defensiva lui Didier Deschamps s-a clătinat la fiecare atac.

Ezri Konsa a urcat la 2-0 în minutul 18, iar Bukayo Saka și-a început recitalul înainte de pauză.

Gol în minutul 37.

Gol în minutul 45+1.

La cabine era un neverosimil 4-0, iar campioana mondială din 2018 părea o echipă care își consumase deja toate resursele emoționale în semifinala pierdută.

Mai mult decât diferența de pe tabelă, impresiona lipsa de reacție a francezilor. 

Mbappe a aprins speranța, Saka a stins-o definitiv

Deschamps a înțeles că nu mai are nimic de pierdut.

Au intrat Dembele, Barcola, Digne și Upamecano, iar Franța s-a transformat instantaneu.

Sau, mai exact, s-a transformat Mbappe.

Starul francez a decis că, dacă trofeul mondial i-a scăpat printre degete, măcar Gheata de Aur nu trebuie cedată fără luptă.

Minutul 48.

Gol Mbappe.

Minutul 54.

Centrare perfectă pentru Barcola și pasă decisivă.

Minutul 66.

Din nou Mbappe.

În doar 18 minute, ceea ce părea o umilință istorică devenise un meci deschis.

Francezii respirau din nou.

Anglia începea să tremure. 

Penalty-ul lui Gusto și hat-trick-ul lui Saka

Revenirea spectaculoasă s-a oprit însă în minutul 85.

Malo Gusto a intrat imprudent, arbitrul Jesus Valenzuela a indicat punctul cu var, iar Bukayo Saka și-a completat seara perfectă.

Hat-trick.

5-3.

Orice speranță franceză s-a evaporat.

În prelungiri, Dembele și Bellingham au mai adăugat câte un gol într-un meci care a ajuns la incredibilul 6-4, una dintre cele mai spectaculoase finale mici din istoria Campionatelor Mondiale. 

Filmul meciului

Min. 3 – 1-0: Declan Rice deschide scorul pentru Anglia.

Min. 18 – 2-0: Ezri Konsa dublează avantajul.

Min. 37 – 3-0: Bukayo Saka marchează primul său gol.

Min. 45+1 – 4-0: Saka reușește dubla înainte de pauză.

Min. 48 – 4-1: Mbappe reaprinde speranțele Franței.

Min. 54 – 4-2: Barcola înscrie după pasa lui Mbappe.

Min. 66 – 4-3: Dubla lui Mbappe readuce suspansul.

Min. 85 – 5-3: Saka transformă penalty-ul și realizează hat-trick-ul.

Min. 90+ – 5-4: Dembele reduce diferența.

Min. 90+ – 6-4: Jude Bellingham stabilește scorul final. 

Caseta tehnică

Campionatul Mondial 2026 – Finala mică

Franța – Anglia 4-6 (0-4)

Stadion: Hard Rock Stadium, Miami (SUA)

Arbitru: Jesus Valenzuela (Venezuela)

ANGLIA (4-2-3-1): D. Henderson - Quansah, Konsa, Guehi, Spence - Rice, Eze - Saka, Rogers, Rashford - Toney 

Rezerve: Pickford, Trafford - O'Reilly, Stones, Chalobah, Burn, R. James, E. Anderson, Bellingham, J. Henderson, Kane, Gordon, Watkins, Madueke 

Selecționer: Thomas Tuchel

FRANȚA (4-2-3-1): Maignan - Gusto, Konate, Lacroix, T. Hernandez - Zaire-Emery, Rabiot - Olise, Cherki, Doue - Mbappe 

Rezerve: B. Samba, R. Risser - Digne, Upamecano, Kounde, Saliba, L. Hernandez, Kone, Tchouameni, Akliouche, Dembele, Thuram, Barcola, Mateta 

Selecționer: Didier Deschamps

Au marcat

Franța:

• Mbappe (48, 66)
• Barcola (54)
• Dembele (90+)

Anglia:

• Rice (3)
• Konsa (18)
• Saka (37, 45+1, 85 – penalty)
• Bellingham (90+) 

Gheata de Aur: Mbappe a mutat presiunea pe Messi

Dincolo de medalia de bronz, adevărata miză individuală a fost Gheata de Aur.

Înaintea finalei mici, Mbappe și Messi erau la egalitate, câte opt goluri, iar norvegianul Haaland, cu șapte reușite, ieșise deja din cursă odată cu eliminarea Scandinaviei.

Dubla francezului din Miami schimbă însă complet datele problemei.

Mbappe ajunge la 10 goluri, iar Messi intră în finala cu Spania obligat să răspundă.

Situația este fascinantă.

Dacă argentinianul înscrie o dublă, cei doi vor termina la egalitate, câte zece goluri.

Primul criteriu FIFA este numărul paselor decisive.

Și aici apare surpriza.

Pasa oferită lui Barcola în repriza secundă îl aduce și pe Mbappe la patru assist-uri, exact câte are și Messi.

Așadar, pentru ca argentinianul să-i răpească francezului Gheata de Aur, nu îi mai este suficientă doar o dublă.

Messi are nevoie de două goluri și de cel puțin o pasă decisivă în finala cu Spania pentru a deveni golgheterul Cupei Mondiale 2026.

În cazul în care egalitatea s-ar menține și la goluri, și la assist-uri, al doilea criteriu FIFA îl favorizează pe sud-american: numărul minutelor disputate.

Messi are până acum 712 minute, în timp ce Mbappe, după finala mică, a ajuns la 769 de minute. Dacă diferența de goluri și pase decisive va dispărea, avantajul va trece în tabăra căpitanului Argentinei.

Miza nu este una oarecare.

În vitrina impresionantă a lui Lionel Messi lipsește tocmai Gheata de Aur a Campionatului Mondial, trofeu pe care Mbappe îl deține încă din Qatar 2022.

Mai mult, prin cele două reușite din Miami, francezul urcă și pe primul loc în clasamentul all-time al marcatorilor la Campionatele Mondiale, cu 22 de goluri, depășindu-l temporar pe Messi, rămas la 21 înaintea marii finale.

Finala Spania – Argentina nu va decide doar noua campioană mondială.

Va decide și cine va închide definitiv una dintre cele mai spectaculoase curse individuale din istoria Cupei Mondiale. 

Primul bronz din istoria Angliei

Pentru Anglia, victoria valorează mai mult decât două milioane de dolari în plus din premiile FIFA.

Înseamnă primul loc trei din istoria Campionatelor Mondiale.

Britanicii pierduseră precedentele două finale mici.

În 1990, Germania Federală i-a învins la loviturile de departajare, după un meci dramatic în care Stuart Pearce și Chris Waddle au ratat penalty-uri decisive.

În 2018, Belgia i-a învins fără drept de apel, 2-0, după eliminarea dramatică suferită în semifinală cu Croația.

Acum, generația lui Kane, Bellingham și Saka a șters acea statistică.

Nu va alina complet durerea eliminării din semifinale în fața Argentinei, dar fixează pentru totdeauna o premieră în istoria fotbalului englez. 

Un duel vechi de șase decenii și un nou capitol englez

Franța și Anglia ajungeau la al patrulea duel direct din istoria Cupei Mondiale.

Până acum, bilanțul era favorabil britanicilor.

Anglia câștigase în 1966 (2-0) și în 1982 (3-1), în timp ce singurul succes francez venise în sferturile de finală ale ediției din Qatar 2022, când Tchouaméni și Giroud au trimis „cocoșii” în semifinale.

Victoria din Miami înclină din nou balanța.

Istoria consemnează acum trei succese engleze și unul francez pe cea mai mare scenă a fotbalului mondial.

Concluzie

Finala mică este adesea numită „bronzul deșertăciunii”, ultimul act al unei povești care nu s-a încheiat așa cum și-ar fi dorit protagoniștii.

La Miami, însă, deșertăciunea a făcut loc spectacolului.

Zece goluri, un hat-trick, o revenire aproape imposibilă și o cursă pentru Gheata de Aur împinsă până în ultima seară a Campionatului Mondial.

Anglia pleacă acasă cu bronzul și cu o pagină nouă de istorie.

Franța pleacă învinsă, dar cu Mbappe instalat în fruntea clasamentului golgheterilor.

Iar lumea fotbalului își mută acum toate privirile spre marea finală. Pentru că, dincolo de trofeul mondial, mai există o coroană care încă nu și-a ales regele. Messi sau Mbappe. Ultimul răspuns îl va da doar finala.

Fotbal liga a 2-a | Liga 2 își află destinul: pe 22 iulie se trage la sorți programul noului sezon. Începe cursa pentru SuperLigă

 

Liga 2 își află destinul: pe 22 iulie se trage la sorți programul noului sezon. Începe cursa pentru SuperLigă

Mai sunt doar câteva zile până când cea de-a doua scenă a fotbalului românesc va face primul pas oficial spre un nou campionat. Miercuri, 22 iulie, de la ora 15:00, la Casa Fotbalului, Federația Română de Fotbal va organiza tragerea la sorți a programului sezonului regular al Ligii 2 Casa Pariurilor 2026-2027, moment care va stabili ordinea etapelor și primele dueluri ale unei ediții ce se anunță extrem de disputate.

Evenimentul va putea fi urmărit în direct pe FRF TV și pe pagina oficială de Facebook a Ligii 2, oferind suporterilor primul contact cu drumul pe care îl vor avea favoritele lor în noul sezon.

22 de echipe, un singur obiectiv

Liga 2 își păstrează formatul cu 22 de participante, iar miza rămâne aceeași: promovarea în SuperLigă. Între candidatele la primele locuri se regăsesc cluburi cu tradiție, formații recent retrogradate și grupări ambițioase care au investit consistent pentru a face pasul spre primul eșalon.

Pentru multe dintre ele, ordinea etapelor poate conta enorm. Un început favorabil poate crea entuziasm și încredere, în timp ce un debut împotriva unei pretendente la promovare poate complica încă din start calculele unui sezon lung și solicitant.

Tragerea la sorți nu stabilește doar adversarii

Deși este realizată pe baza sistemului Berger, tragerea la sorți are un rol important în stabilirea succesiunii etapelor. Astfel, fiecare club își va putea construi programul de pregătire, strategia logistică și obiectivele pe termen scurt, în funcție de calendarul rezultat.

Vor exista derby-uri încă din primele runde? Se vor întâlni favoritele înainte de pauza de iarnă? Vor avea nou-promovatele un start accesibil? Toate aceste întrebări își vor găsi răspuns miercuri după-amiază.

În sezonul 2026-2027 al competiţiei Liga 2 Casa Pariurilor vor evolua 22 de echipe, care au obţinut dreptul de participare după cum urmează:

5 echipe promovate din Liga 3:

• CSM Cetatea 1932 Suceava
• CSL Ștefăneștii de Jos
• SCM Râmnicu Vâlcea
• Politehnica Timișoara
• SC Popești-Leordeni

14 echipe care au evoluat în sezonul precedent al competiţiei Liga 2:

• FC Bihor Oradea
• Steaua București
• AFC Chindia Târgoviște
• AFC ASA Tg.Mureş
• AFC Metalul Buzău
• CSM Slatina
• Clubul Sportiv Gloria Bistrița
• ACS FC Bacău
• CS Concordia Chiajna
• CSM Reşiţa
• CS Afumaţi
• CSC Dumbrăviţa
• CSC 1599 Şelimbăr
• CS Dinamo Bucureşti*

*Ca urmare a depunerii cererilor de înscriere, pentru sezonul 2026-2027 a rămas un loc vacant. Prin aplicarea prevederilor regulamentare, prin decizia Comitetului de Urgență al FRF de azi, 17 iulie, locul a fost ocupat de CS Dinamo București.

3 formații retrogradate din Superliga:

• AFC Hermannstadt
• AFC Unirea 04 Slobozia
• FC Metaloglobus Bucureşti

Startul campionatului bate la ușă

Noua ediție a Ligii 2 va debuta la 1 august 2026, ceea ce înseamnă că echipele intră în linie dreaptă cu pregătirea loturilor, disputarea meciurilor amicale și definitivarea transferurilor.

În această perioadă, fiecare zi contează. Antrenorii încearcă să definitiveze formulele de joc, conducătorii închid ultimele negocieri, iar suporterii încep deja să calculeze deplasările și să viseze la un sezon de succes.

Ceahlăul privește din afara tabloului

Pentru suporterii nemțeni, tragerea la sorți va avea inevitabil și o încărcătură emoțională. După retrogradarea din primăvară, ACSM Ceahlăul Piatra Neamț nu se va mai regăsi printre cele 22 de formații care își vor disputa promovarea în SuperLigă.

Este o absență dureroasă pentru un club cu tradiție și pentru unul dintre cele mai frumoase stadioane din țară, însă și un memento al sezonului dificil traversat de galben-negri. În timp ce fostele adversare își vor afla traseul spre elită, Ceahlăul încearcă să-și reconstruiască identitatea în Liga 3, cu speranța că revenirea va fi doar o chestiune de timp.

Până atunci însă, toate privirile fotbalului românesc se îndreaptă spre Casa Fotbalului. Miercuri, 22 iulie, se va scrie prima filă oficială a sezonului 2026-2027 din Liga 2. Restul poveștii va începe pe gazon.

Fotbal - liga a 2-a, liga a 3-a | FRF a închis sezonul 2025-2026 și a deschis oficial noua stagiune. Dinamo rămâne în Liga a II-a, iar arbitrajul intră în era digitală

 

FRF a închis sezonul 2025-2026 și a deschis oficial noua stagiune. Dinamo rămâne în Liga a II-a, iar arbitrajul intră în era digitală

Federația Română de Fotbal a bifat vineri, 17 iulie, una dintre cele mai importante ședințe administrative ale verii. Dincolo de limbajul sobru al unui comunicat oficial, hotărârile Comitetului de Urgență trasează direcții esențiale pentru sezonul competițional 2026-2027: Liga a III-a este omologată oficial, ultimul loc vacant din Liga a II-a a fost atribuit, iar arbitrajul românesc face un nou pas către digitalizare.

În fotbal, marile povești se scriu pe gazon. Dar înainte ca mingea să înceapă să se rostogolească, există o altă competiție, cea a regulamentelor, licențelor și deciziilor administrative. Iar acestea pot schimba destine.

Liga a III-a, validată oficial

Prima hotărâre adoptată de Comitetul de Urgență aprobă omologarea rezultatelor și clasamentului final al Ligii a III-a, sezonul 2025-2026, în conformitate cu decizia Comitetului Executiv din 24 iunie. Practic, toate promovările, retrogradările și pozițiile finale devin definitive din punct de vedere juridic și sportiv.

Este pasul firesc care închide oficial sezonul trecut și permite startul fără echivoc al noii ediții de campionat.

Dinamo profită de locul rămas liber

Punctul care a atras cele mai multe priviri este însă cel referitor la Liga a II-a.

FRF a constatat că, după expirarea termenului de înscriere, un loc în eșalonul secund a rămas vacant. În baza regulamentelor privind ocuparea locurilor libere, acesta a fost atribuit clubului CS Dinamo București, care își continuă astfel parcursul în Liga a II-a și în sezonul 2026-2027.

Decizia pune capăt incertitudinii din jurul componenței campionatului și stabilizează tabloul competițional înaintea debutului noului sezon.

Revoluție digitală pentru arbitraj

Poate cea mai importantă schimbare pe termen lung privește însă activitatea oficialilor de joc.

Începând cu 20 iulie 2026, toate rapoartele arbitrilor, delegaților de joc și observatorilor de arbitri vor fi completate exclusiv în format electronic, prin intermediul platformei Football Connect.

Este o mutare care urmărește:

• eliminarea documentelor pe suport hârtie;
• transmiterea mai rapidă a informațiilor;
• reducerea erorilor administrative;
• trasabilitatea completă a documentelor oficiale.

Fotbalul românesc intră astfel într-o nouă etapă a digitalizării, apropiindu-se de standardele utilizate deja în multe federații europene.

Ce înseamnă pentru cluburi

Pentru cluburile din Liga a II-a și Liga a III-a, deciziile de vineri înseamnă că sezonul 2026-2027 poate începe fără incertitudini privind componența competițiilor.

În același timp, toate structurile implicate în organizarea meciurilor vor trebui să se adapteze rapid la noul sistem electronic de raportare, care va deveni obligatoriu încă de la începutul săptămânii viitoare.

SNP: Administrația care pune în mișcare fotbalul

De cele mai multe ori, atenția publicului se îndreaptă spre transferuri, goluri sau rezultate. Totuși, fiecare campionat începe cu astfel de hotărâri administrative, fără de care competiția nu ar putea exista.

Ședința Comitetului de Urgență din 17 iulie nu produce titluri spectaculoase precum un transfer de ultimă oră, dar stabilește cadrul în care se va desfășura întregul sezon 2026-2027. Liga a III-a are acum clasamente validate, Liga a II-a și-a completat tabloul competițional, iar arbitrajul românesc face un pas important către modernizare.

În spatele fiecărui fluier de start există întotdeauna o decizie. Iar vineri, la Casa Fotbalului, s-au luat câteva dintre cele care vor influența întreaga stagiune.

Fotbal liga a 3-a | Foștii galben-negri își schimbă tabăra. Cristian Copoț-Barb și Rareș Munteanu au început pregătirile cu CSM Vaslui și vor deveni adversarii Ceahlăului

Foștii galben-negri își schimbă tabăra. Cristian Copoț-Barb și Rareș Munteanu au început pregătirile cu CSM Vaslui și vor deveni adversarii Ceahlăului

Există despărțiri care trec aproape neobservate și există plecări care închid un capitol. Vara lui 2026 continuă să redeseneze harta fostului lot al Ceahlăului, iar fotografia reunirii celor de la CSM Vaslui spune, discret, o poveste pe care suporterii pietreni o cunosc prea bine.

Printre jucătorii prezenți la primul antrenament al formației vasluiene s-au aflat și Cristian Copoț-Barb și Rareș Munteanu, doi fotbaliști care au îmbrăcat tricoul galben-negru în sezonul trecut al Ligii a II-a. Astăzi, destinul îi așază în tabăra unui adversar direct al Ceahlăului în noua ediție a Ligii a III-a.

Nu este doar o mutare de mercato. Este încă o imagine a exodului care a urmat retrogradării clubului nemțean.

Cristian Copoț-Barb, sfârșitul unei povești începute în Liga a V-a

Puțini jucători pot spune că au traversat aproape întreaga renaștere a Ceahlăului. Cristian Copoț-Barb este unul dintre ei.

Ajuns în vara anului 2016, când proiectul actualului Ceahlău pornea din Liga a V-a, mijlocașul central a devenit unul dintre simbolurile ascensiunii clubului. A fost prezent în anii construcției, ai promovărilor și ai revenirii echipei în fotbalul profesionist, devenind unul dintre cei mai longevivi jucători ai istoriei recente a formației de sub Pietricica.

Despărțirea s-a produs în iarna acestui an, după aproape un deceniu petrecut în galben și negru.

A urmat aventura la Șoimii Gura Humorului, acolo unde Copoț-Barb a fost foarte aproape de o nouă promovare. Visul s-a oprit însă la barajul pentru Liga a II-a, ratat în fața unei adversare Popești Leordeni, mai inspirate în manșa semifinală din Ilfov.

Astăzi începe un nou capitol, la CSM Vaslui, unde experiența sa poate deveni unul dintre argumentele importante ale unei echipe care își propune un sezon competitiv.

Rareș Munteanu caută revanșa după un sezon măcinat de accidentări

Pentru Rareș Munteanu, povestea la Ceahlăul a avut un alt fir narativ.

Împrumutat de la academia Farului Constanța, fundașul dreapta a venit la Piatra Neamț cu statut de jucător under și cu recomandarea unei școli de fotbal care produce constant talente pentru primele ligi.

Fratele mai mic al internaționalului român Louis Munteanu a evoluat în banda dreaptă a defensivei pe parcursul sezonului regulat, însă parcursul său a fost întrerupt de probleme medicale.

Accidentările repetate l-au scos din circuit exact în momentul în care Ceahlăul intra în cea mai grea perioadă a campionatului. Rareș nu a mai putut evolua în play-out, acolo unde echipa nemțeană avea să piardă lupta pentru menținerea în Liga a II-a.

Pentru tânărul fundaș, mutarea la Vaslui reprezintă șansa unui nou început și, poate, a unui sezon fără obstacolele fizice care i-au frânat dezvoltarea în ultimul an.

Încă două nume pe lista adversarilor Ceahlăului

Retrogradarea a însemnat pentru Ceahlăul nu doar coborârea într-un eșalon inferior, ci și destrămarea aproape completă a lotului care evolua în Liga a II-a.

După plecările confirmate în această vară, lista foștilor galben-negri care vor reveni la Piatra Neamț din postura de adversari continuă să se mărească. Cristian Copoț-Barb și Rareș Munteanu sunt doar cele mai recente exemple ale unui fenomen care a marcat această perioadă de reconstrucție.

Pentru suporteri va exista, inevitabil, o doză de nostalgie atunci când îi vor vedea pe teren în alte culori. Pentru Ceahlăul, însă, sentimentul trebuie lăsat în urmă.

Clubul încearcă să își reclădească identitatea pe fundația unei generații noi, formată în mare parte din jucători locali, în timp ce foștii săi componenți își caută drumul în alte proiecte.

Fotbalul are această cruzime elegantă: oamenii care ieri împărțeau același vestiar ajung, peste doar câteva luni, să lupte pentru puncte din tabere opuse.

Iar în noul sezon al Ligii a III-a, Cristian Copoț-Barb și Rareș Munteanu vor reveni la Piatra Neamț nu ca fii ai casei, ci ca adversari ai unei echipe care încearcă să scrie primul capitol al renașterii după una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă.

Fotbal liga a 3-a | Alexandru Anton, pe urmele tatălui. Unirea Alba Iulia mizează pe fostul jucător al Ceahlăului în lupta pentru promovarea în Liga 2

Alexandru Anton, pe urmele tatălui. Unirea Alba Iulia mizează pe fostul jucător al Ceahlăului în lupta pentru promovarea în Liga 2

Sunt transferuri care aduc experiență. Sunt mutări care oferă perspectivă. Iar uneori există și acele povești în care fotbalul devine o afacere de familie. Alexandru Florin Anton a ales să continue drumul la CSM Unirea Alba Iulia, acolo unde îl va regăsi pe tatăl său, Florin Anton, antrenorul cu portarii al formației ardelene.

În vârstă de 22 de ani, fotbalistul originar din Piatra Neamț devine una dintre piesele importante ale unui club care și-a asumat fără ocolișuri obiectivul promovării în Liga a II-a, înaintea sezonului de Liga a III-a ce va începe în weekendul 28-29 august.

O nouă provocare după doi ani importanți la Ceahlăul

Despărțirea de Ceahlăul vine într-un moment dificil pentru formația nemțeană, retrogradată în Liga a III-a, însă Alexandru Anton pleacă după două sezoane în care și-a pus amprenta asupra unor momente definitorii din istoria recentă a clubului.

Cotat de Transfermarkt la 75.000 de euro, extrema poate evolua pe ambele benzi ale atacului, un atu important pentru orice antrenor care caută soluții ofensive variate.

În sezonul 2025-2026 al Ligii a II-a, Anton a adunat:

• 1.413 minute în campionat (sezon regular și play-out);
• 270 de minute în Cupa României;
• 3 goluri marcate în Liga a II-a.

Primul a venit pe Stadionul Ceahlăul, în spectaculosul duel pierdut cu Corvinul Hunedoara, scor 2-3. Celelalte două au fost înscrise în remiza dramatică de la Câmpulung Muscel, terminată 3-3, când extrema nemțeană a reușit o dublă care a salvat onoarea galben-negrilor într-un sezon complicat.

Golul care va rămâne în istoria Ceahlăului

Dincolo de statistici, există goluri care valorează mai mult decât orice cifră.

Pentru Alexandru Anton, cel mai important moment în tricoul galben-negru rămâne reușita din returul finalei barajului de promovare în Liga a II-a împotriva celor de la Foresta Suceava.

Într-un Stadion Ceahlăul în fierbere, Anton a deschis scorul pentru 1-0, iar victoria cu 2-0 avea să trimită formația pietreană înapoi în eșalonul secund. A fost una dintre imaginile definitorii ale renașterii clubului, iar numele său va rămâne legat de acel moment indiferent unde îl va purta cariera.

Pe urmele tatălui, într-un proiect cu ambiții mari

La Alba Iulia îl așteaptă nu doar un nou vestiar, ci și o familie.

Florin Anton, tatăl său, face parte din staff-ul tehnic al CSM Unirea Alba Iulia în calitate de antrenor cu portarii, iar reîntâlnirea lor într-un proiect cu obiectiv clar de promovare oferă transferului și o dimensiune emoțională.

Clubul alb-negru construiește un lot capabil să atace revenirea în Liga a II-a, iar venirea lui Alexandru Anton reprezintă încă o piesă într-un puzzle care promite să conteze în seria de Liga a III-a.

Un jucător obișnuit cu promovările

Născut la 1 martie 2004, la Piatra Neamț, Alexandru Anton a trecut în carieră pe la ACSM Poli Iași, Ceahlăul, Metalul Buzău și Gloria Ultra, acumulând experiență atât în Liga a II-a, cât și în competițiile eliminatorii.

Oficialii Unirii subliniază și un alt aspect important: noul lor jucător a făcut parte din loturi care au reușit promovări, un detaliu deloc întâmplător pentru un club care își propune același obiectiv în sezonul care bate la ușă.

O despărțire fără regrete, dar cu recunoștință

Pentru suporterii Ceahlăului, Alexandru Anton va rămâne unul dintre jucătorii care au contribuit la revenirea echipei în Liga a II-a și care nu s-au ascuns în momentele dificile ale ultimului sezon.

Pentru Unirea Alba Iulia, transferul înseamnă câștigarea unui fotbalist aflat încă la începutul maturității sportive, capabil să aducă viteză, travaliu și goluri.

Iar pentru Alexandru Anton începe un nou capitol. Unul în care fotbalul și familia se întâlnesc din nou, iar visul promovării are, încă o dată, aceeași destinație. De această dată, în alb și negru.

EVENIMENT | Radu Lefter: „Important este ca Ceahlăul să nu dispară”. Glasul unui portar care a apărat mai mult decât poarta

 

Radu Lefter: „Important este ca Ceahlăul să nu dispară”. Glasul unui portar care a apărat mai mult decât poarta

de Dan Eșanu | SNP – Sportul Nemțean de Performanță

Interviu realizat de Ștefan Burlacu

Există oameni care nu au nevoie de statui. Îi recunoști după felul în care își poartă tăcerile. Radu Lefter este unul dintre ei. Un portar care n-a apărat doar mingi, ci și o parte din identitatea fotbalului nemțean.

În anii '90, când Ceahlăul Piatra Neamț scria cea mai frumoasă poveste din istoria sa, Lefter era ultimul bastion din fața porții. A ajuns la Ceahlăul într-o perioadă în care clubul construia cu răbdare și a devenit unul dintre oamenii-cheie ai echipei care a promovat, în premieră, în Divizia A. Calm, sigur, spectaculos doar atunci când era nevoie, a fost unul dintre simbolurile generației care avea să ducă numele orașului până în Europa.

Iar dacă un singur meci ar trebui ales pentru a defini valoarea acelui portar, probabil că acela ar fi duelul din Cupa UEFA cu Juventus Torino, din toamna lui 1999. La Cesena, pe stadionul unde italienii și-au disputat partida de acasă, Ceahlăul a rezistat eroic și a obținut un incredibil 0-0. În fața unei echipe care îi avea pe teren pe Van der Sar, Iuliano, Zambrotta, Tacchinardi, Davids, Kovacevic, Henry, Pessotto, Birindelli sau Ferrara, Radu Lefter a oferit una dintre cele mai solide prestații din istoria fotbalului românesc în cupele europene. Nu a fost doar un rezultat. A fost dovada că o echipă din Piatra Neamț putea privi în ochi unul dintre giganții continentului.

După retragerea din activitate, destinul lui nu s-a îndepărtat de mănușile de portar. A devenit antrenor de portari, mai întâi la Ceahlăul, contribuind la formarea unei noi generații de goalkeeperi, apoi și-a construit o carieră impresionantă în Orientul Mijlociu. Timp de aproape două decenii a lucrat în fotbalul arab, colaborând cu antrenori români de prestigiu și trecând pe la cluburi importante din Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite, printre care Al-Hilal, Al-Ettifaq, Al-Faisaly, Al-Tai, Al-Raed, Al-Batin, dar și alte formații unde profesionalismul său a fost apreciat. Departe de casă, și-a construit un nume respectat, însă nu și-a rupt niciodată legătura cu locul în care a devenit legendă.

Astăzi revine, an de an, pentru câteva zile, acasă. Iar în această vacanță, SNP l-a întâlnit din nou, la marginea unui teren plin de copii. Într-un moment delicat pentru Ceahlăul, cu echipa coborâtă în Liga a III-a și cu viitorul încă nesigur, fostul mare portar vorbește cu aceeași eleganță cu care odinioară ieșea pe centrările adversarilor.

„Vacanța înseamnă întoarcerea acasă”

Radu Lefter spune că cele câteva zile petrecute anual la Piatra Neamț sunt mai mult decât o pauză.

„Vacanța este perioada în care îmi încarc bateriile. Revin din țările calde, îmi revăd locurile dragi și, mai ales, copiii. Pe mulți dintre ei i-am văzut și anul trecut, la Gold Cup. Pentru mine este o mare bucurie să revin aici.”

Nu vorbește despre concedii exotice și nici despre fotbalul arab. Vorbește despre acasă.

Un oraș care și-a pierdut din strălucirea sportivă

Întrebat cum regăsește Piatra Neamț după un an, răspunsul vine fără ocolișuri.

„Din păcate este trist. Anul trecut priveam lucrurile cu totul diferit. Situația fotbalului nu este roz nicăieri, iar situația socială a oamenilor este complicată. Toți ne dorim să fie mai bine.”

În câteva fraze, fostul internațional reușește să descrie drama unui oraș care, odinioară, trăia prin sport.

Își amintește cu nostalgie perioada în care Piatra Neamț avea echipe importante în fotbal, handbal masculin și feminin, volei masculin și feminin sau futsal.

„Era un oraș mic, dar avea foarte multe discipline sportive la nivel înalt. Toate făceau cunoscut numele Piatrei Neamț. Inclusiv meciurile noastre cu Juventus au reprezentat o reclamă extraordinară pentru oraș. Sunt convins că mulți dintre cei de la Juventus nici nu știau unde este Piatra Neamț până atunci.”

Sunt cuvinte care cântăresc greu. Pentru că vin din partea unui om care a fost acolo.

„Sper ca numele Ceahlăul să nu dispară”

Cea mai apăsătoare parte a dialogului este cea dedicată prezentului clubului.

Radu Lefter evită reproșurile și preferă speranța.

„Destinul Ceahlăului pare să fie din nou unul greu. Sper să existe oameni care să ajute și sper ca, în final, numele Ceahlăul să nu dispară.”

Apoi mută discuția către adevărata miză.

Nu Liga a III-a.

Nu insolvența.

Ci copiii.

„Copiii trebuie să aibă un punct de referință. Ei trebuie să creadă că pot ajunge, într-o zi, să joace pentru Ceahlăul, indiferent că vorbim despre Liga a III-a, Liga a II-a sau Liga I. Poate doi-trei dintre ei vor ajunge acolo. Speranța moare ultima.”

În vremurile în care aproape orice analiză se reduce la bani și rezultate, Lefter vorbește despre modele.

Despre viitor.

De ce nu s-a apelat la foștii oameni ai Ceahlăului?

Una dintre întrebările incomode ale interviului privește relația actualului proiect cu foștii oameni care au scris istoria clubului.

Radu Lefter răspunde diplomat.

„Nu pot să spun eu de ce nu s-a întâmplat acest lucru. A fost decizia celor care au reînființat clubul. Noi trebuie să respectăm această alegere.”

Totuși, lasă să se înțeleagă că experiența generației sale ar fi putut conta.

„Cu siguranță existau multe persoane capabile să ajute, cu experiență și cu imagine în fotbal. Dar timpul a trecut.”

Nu caută vinovați.

Nu cere explicații.

Privește înainte.

Mesajul care spune tot

Finalul dialogului este, poate, cea mai importantă declarație.

„Important este ca acest club să nu moară. Au fost și momente bune, și momente mai puțin bune. Poate unele lucruri puteau fi făcute diferit. Nu mai contează acum. Important este să existe Ceahlăul. Poate vor veni oameni care să creeze din nou emulație și să redea acestui club locul pe care îl merită.”

SNP: Uneori, legendele nu cer nimic pentru ele

Există foști fotbaliști care, după ce își încheie cariera, dispar odată cu luminile stadionului.

Radu Lefter nu este unul dintre ei.

A plecat departe, și-a construit o carieră respectată în fotbalul arab, a lucrat la cel mai înalt nivel și ar fi avut toate motivele să privească spre alte orizonturi. Dar în fiecare vară se întoarce la Piatra Neamț. Nu pentru aplauze. Nu pentru fotografii.

Ci pentru că aici a rămas o parte din sufletul lui.

Poate tocmai de aceea, dintre toate răspunsurile oferite în acest interviu, unul rămâne peste toate celelalte:

„Important este ca numele Ceahlăul să nu dispară.”

Într-o perioadă în care clubul traversează poate cea mai dificilă etapă din existența sa, vocea unui om care a apărat poarta generației de aur valorează mai mult decât o simplă declarație.

Este un îndemn.

Și, poate, ultimul avertisment că identitatea unui oraș nu se măsoară doar în bilanțuri financiare, ci și în oamenii care i-au purtat numele cu demnitate prin Europa.

Sursa video: https://www.facebook.com/profile.php?id=61591283270091&mibextid=wwXIfr&rdid=WrtQjmDnPAIM7hiJ&share_url=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fshare%2F1GnyXQ4EzT%2F%3Fmibextid%3DwwXIfr#