Sportul nemțean de performanță

Manifest / Mesajul Sportului nemțean de performanță  adresat vizitatorilor acestui blog 

Există câteva sute cetățeni pe care i-am blocat de-a lungul vremii. Și voi face la fel cu cei care nu merită să respirăm același aer. Unii or fi crezut că e de joacă, dar s-au trezit expulzați.

Sunt necruțător cu mincinoșii, ciumeții și ghiolbanii. Îi execut sumar pe gorniștii diverselor dictaturi (comunismul, fascismul, maoismul, marxismul, chavismul, putinismul, erdoganismul, islamismul radical etc.).

Fac deratizarea imediat ce apar propagandiștii Corupției, postacii Anti-Justiției, răspândacii Hoției, fanii Ciumei Roșii. Am o părere proastă despre conspiraționiști. Nu-i iert pe rasiști și xenofobi.

Accept critica, apreciez ironia, dar detest mârlănia. Trag apa după cei ce mi se adresează cu "bă, Eșanule", "bey, Băi Dane", "bine ți-a făcut Massone!", "băsistule, iohannistule, sorosistule".

Pe dobitocii care insinuează că "m-am vândut" îi expediez cu un șpiț în fund, pentru că nu suport minciuna, mai ales aplicată pe pielea mea. Celor care îmi fac reproșuri pe tonul injurios al galeriilor ("te-ai dat cu Hagi", "ții cu Clujul", "bă, stelistule", "nu vezi, chiorule, că a fost ofsaid?") le arăt imediat cartonașul roșu. Pentru că eu știu mai bine decât ei că nu "m-am dat", deci le taxez minciuna. Sau prostia.

Mă deranjează cei care mă învață insistent ce trebuie să scriu și ce nu, cum trebuie să scriu și cum nu ("pe cine interesează câți bani a câștigat Halep?", "ne-ai înnebunit cu locul 1, parcă ești obsedat!"). Pe aceștia nu-i blochez din prima, dar dacă insistă, o fac (uneori cu regrete). Nu am nevoie de dădace, nici de profesori voluntari de gazetărie. După cum nici eu nu vreau să dau lecții nimănui. Îmi văd de postările mele, nu de ale altora. Pretind reciprocitate.

Să fie clar: scriu ce vreau, când vreau, cum vreau! Nu sunt dator nimănui. Nu am de dat socoteală nimănui. Îmi sunt suficienți trei stăpâni: adevărul, dreptatea și propria conștiință. Așa cum le văd eu, nu cum le văd alții! Fiecare să-și vadă de adevărul lui, de dreptatea lui, de conștiința lui!

Le mulțumesc celor care acceptă felul meu de a fi. Le sunt recunoscător celor care-mi livrează diverse informații, îmi dau ponturi sau îmi semnalează eventuale erori (nimeni nu-i perfect). Slavă Domnului, internetul ne permite să rectificăm.

Un gând bun pentru cei care - mulți, foarte mulți - găsesc timp pentru un "like", un "share" sau un "comment". Asta se numește încredere, asta înseamnă să fim o echipă.

Suntem, pe această pagină, aproape 450.000. Vom fi și mai mulți. Dar printre noi nu se vor regăsi cei cărora le lipsește buna-creștere. Nu avem nevoie de indivizi care să strice atmosfera. Există viață și în afara paginii lui Dan Eșanu!

Dar există viață și pe această pagină, unde accesul se face pe bază de viză. Viza bunului-simț.

Sursa mesajului adaptat blogului: Grigore Cartianu