Editorial | Primăriile vor putea plăti salariile cluburilor sportive private. Senatul a dat undă verde finanțării directe a sportivilor și antrenorilor

Primăriile vor putea plăti salariile cluburilor sportive private. Senatul a dat undă verde finanțării directe a sportivilor și antrenorilor

O modificare importantă în arhitectura finanțării sportului românesc a fost adoptată de Senat: primăriile și consiliile locale vor putea aloca fonduri pentru plata salariilor sportivilor, antrenorilor și membrilor colectivelor tehnice din cadrul cluburilor sportive private. Inițiativa legislativă completează Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 și stabilește limite clare privind cuantumul sumelor ce pot fi acordate.

Proiectul urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.

Ce prevede concret proiectul adoptat de Senat

Actul normativ completează articolul 18¹ din legea sportului și introduce posibilitatea explicită ca autoritățile administrației publice locale să finanțeze cheltuielile salariale din structurile sportive private.

Potrivit textului adoptat:

• Pentru fiecare sportiv legitimat, antrenor sau membru al colectivului tehnic, autoritățile locale pot aloca sume pentru plata salariilor sau a altor remunerații.

• Sprijinul financiar este plafonat la maximum 30 de salarii minime brute pe țară garantate în plată, pe an, pentru fiecare persoană.

• Se pot acorda și prime de victorie sau pentru îndeplinirea unor obiective, în limita a 0,5 salarii minime brute pe țară pentru fiecare victorie/obiectiv, dar nu mai mult de 12 prime pe an.

Practic, legea creează un mecanism prin care primăriile pot susține direct performanța sportivă, nu doar prin finanțări generale sau proiecte punctuale.

Ce înseamnă, în termeni reali, această modificare

Dacă proiectul va fi adoptat și de Camera Deputaților, autoritățile locale vor putea interveni mult mai activ în susținerea cluburilor private, care până acum depindeau în principal de sponsorizări, contribuții private sau finanțări indirecte.

Pentru cluburile din orașele mici și medii, măsura poate însemna:

• Stabilitate financiară pentru jucători și antrenori;

• Posibilitatea păstrării talentelor locale;

• Creșterea nivelului competițional;

• O mai bună planificare pe termen mediu și lung.

În același timp, apar și întrebări legate de echitate și oportunitate: în ce măsură este justificată finanțarea din bani publici a unor entități private? Care vor fi criteriile de selecție? Cum se va asigura transparența cheltuirii fondurilor?

Impact potențial asupra sportului românesc

Dacă legea va trece în forma actuală, ar putea schimba semnificativ dinamica sportului local. Cluburile private din fotbal, handbal, baschet sau alte discipline ar putea deveni parteneri direcți ai administrațiilor locale, într-un cadru legal mai clar.

Pentru orașele cu tradiție sportivă, măsura ar putea însemna relansarea unor proiecte aflate în dificultate financiară. În localitățile unde sportul este un vector important de imagine și coeziune socială, decizia poate avea și un impact comunitar semnificativ.

Parcurs legislativ

Senatul este primul for sesizat în această procedură. Proiectul urmează să fie analizat și votat de Camera Deputaților, care are rol decizional. În funcție de forma finală adoptată, normele de aplicare vor stabili detalii privind criteriile, procedurile și mecanismele de control.

O schimbare cu miză majoră

Prin această modificare, statul deschide o nouă etapă în relația dintre administrația publică locală și sportul privat. Dacă va fi aplicată cu rigoare și transparență, legea ar putea deveni un instrument real de dezvoltare a performanței sportive.

Rămâne însă de văzut dacă dezbaterea din Camera Deputaților va păstra actualele plafoane și mecanisme sau va introduce ajustări care să echilibreze susținerea sportului cu responsabilitatea utilizării fondurilor publice.