CSM Ceahlăul nu mai traversează o simplă perioadă dificilă — ci pare prins într-un mecanism de supraviețuire continuă, în care declarațiile publice înlocuiesc soluțiile reale. Oficial, clubul funcționează astăzi cu un „buget de avarie”, iar salariile sunt plătite, cel puțin până în vară, de fostul finanțator. Neoficial, situația ridică o întrebare care devine tot mai incomodă: cum a ajuns un club cu tradiție să depindă de soluții de moment pentru a-și duce sezonul la capăt?
Declarații multe, rezultate puține
Potrivit conducerii clubului, grupul de lucru constituit de autorități pentru stabilizarea financiară nu a produs rezultate concrete. În timp ce discursul public vorbește despre sprijin și implicare, realitatea arată o lipsă de acțiuni verificabile: niciun mecanism de finanțare clar, nicio strategie transparentă și niciun calendar public pentru redresare.
Această discrepanță între promisiuni și rezultate devine una dintre principalele vulnerabilități ale clubului. În lipsa unei comunicări administrative detaliate — bugete asumate, surse confirmate de finanțare, obiective măsurabile — orice proiect devine dependent de intervenții de urgență.
Fostul finanțator — soluția de criză care ridică semne de întrebare
Faptul că fostul finanțator a preluat temporar plata salariilor scoate la iveală fragilitatea structurii financiare. Pe termen scurt, gestul salvează sezonul. Pe termen lung, însă, indică absența unor alternative funcționale.
Întrebările legitime care rămân fără răspuns sunt simple:
-
de ce nu există un plan de finanțare sustenabil?
-
cine își asumă responsabilitatea pentru lipsa rezultatelor administrative?
-
care este strategia reală după expirarea acestui sprijin temporar?
Transferuri blocate și o strategie sportivă incertă
Interdicțiile de transferuri și limitările financiare transformă planificarea sportivă într-un exercițiu de supraviețuire. Oficialii admit că eventualele achiziții vor depinde exclusiv de resursele existente, ceea ce reduce drastic șansele unei reconstrucții competitive.
În acest context, performanța sportivă riscă să devină o victimă colaterală a instabilității administrative — un fenomen deja întâlnit în alte cluburi din fotbalul românesc.
Jucătorii, între loialitate și presiune
În timp ce administrația caută soluții, jucătorii sunt cei care trebuie să mențină imaginea clubului pe teren. Declarațiile lor despre unitate și loialitate transmit un mesaj puternic către suporteri, dar scot în evidență și un dezechilibru: sportivii sunt nevoiți să compenseze prin sacrificiu ceea ce lipsește la nivel managerial.
Cine răspunde pentru viitorul clubului?
Cazul Ceahlăul nu este doar o poveste despre lipsa banilor, ci despre lipsa responsabilității asumate public. Autoritățile vorbesc despre sprijin, mediul de afaceri despre potențiale implicări, iar conducerea despre eforturi în curs. Între timp, clubul continuă să funcționeze de la o lună la alta.
Editorialul de față nu oferă sentințe definitive, dar ridică o concluzie inevitabilă: fără transparență financiară, fără decizii asumate și fără un plan verificabil, „bugetul de avarie” riscă să devină modelul permanent de funcționare.
Iar atunci întrebarea nu va mai fi dacă echipa poate termina sezonul — ci dacă, după vară, mai există un proiect real în jurul căruia să se construiască viitorul CSM Ceahlăul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu