Editorial | Superliga primarilor: mesajul lui Valeriu Iftime pentru Emil Boc și Cristian Gentea. Modelul Cluj–Pitești și contrastul cu Piatra Neamț

 

Superliga primarilor: mesajul lui Valeriu Iftime pentru Emil Boc și Cristian Gentea. Modelul Cluj–Pitești și contrastul cu Piatra Neamț

Calificarea în play-off a celor de la FC Argeș și Universitatea Cluj a redeschis dezbaterea privind rolul autorităților locale în susținerea fotbalului profesionist. Într-un context în care investitori puternici precum Mihai Rotaru (Craiova), Dan Șucu (Rapid) sau Neluțu Varga (CFR Cluj) se pregătesc de lupta pentru obiectivele majore ale sezonului, două cluburi sprijinite legal de administrațiile locale au intrat în competiția decisivă.

În acest peisaj, Valeriu Iftime, patronul FC Botoșani, a transmis un mesaj public de apreciere pentru primarii Cristian Gentea și Emil Boc, subliniind importanța sprijinului instituțional acordat cluburilor din Pitești și Cluj.

„Un mare bravo lor”

Deși formația botoșăneană a ratat accederea în play-off, în ciuda unui buget estimat la aproximativ 7 milioane de euro în acest sezon, Iftime a ales să evidențieze modelul administrativ din alte orașe.

„Nu mă interesează ce spun unii sau alții legat de banii publici. Dacă aceștia sunt cheltuiți sub formă legală de domnii primari Gentea și Emil Boc, iar eu sunt convins că acest lucru se întâmplă, atunci un mare bravo lor din partea mea. Acești oameni au demonstrat că iubesc sportul și fotbalul”, a declarat finanțatorul pentru ProSport.

Mesajul său a fost clar: într-un ecosistem competițional tot mai dur, parteneriatul dintre mediul privat și administrația locală devine un factor esențial pentru performanță și stabilitate.

Nevoia de parteneriat public–privat

Omul de afaceri a insistat asupra ideii că un club profesionist nu poate funcționa exclusiv pe resurse private, mai ales în orașe unde infrastructura și baza de suport depind direct de autorități.

„Mi-aș dori din suflet să am la Botoșani un primar ca unul dintre cei despre care vorbim acum. (…) Un patron are nevoie de un sprijin legal de la primarul local. Voi credeți că noi facem banii acasă dintr-o mașină de făcut bani? Și noi trebuie să fim ajutați”, a punctat Iftime, criticând lipsa de implicare a administrației locale din orașul său.

Dincolo de retorică, mesajul atinge o realitate structurală a fotbalului românesc: infrastructura, facilitățile de antrenament și, în multe cazuri, cofinanțarea proiectelor sportive depind de voința politică locală.

Modelul Cluj–Pitești vs. Piatra Neamț

Dacă la Cluj și Pitești autoritățile susțin, în forme conforme cu legislația, proiectele fotbalistice, situația este radical diferită la Piatra Neamț. Aici, formația de Liga a 2-a ACSM Ceahlăul Piatra Neamț evoluează fără sprijin financiar din partea autorităților locale.

Într-un campionat extrem de echilibrat, în care diferențele sunt adesea făcute de loturi bine echilibrate și condiții optime de pregătire, lipsa susținerii instituționale poate însemna un handicap major. În timp ce alte cluburi beneficiază de parteneriate solide cu administrațiile municipale, Ceahlăul își construiește parcursul aproape exclusiv pe resurse proprii și pe aportul mediului privat.

Această discrepanță ridică o întrebare legitimă: poate un proiect sportiv local să aspire constant la performanță fără un minim sprijin din partea autorităților?

Dincolo de polemică

Declarațiile lui Valeriu Iftime nu sunt doar un exercițiu de solidaritate între patroni sau un mesaj punctual de felicitare. Ele readuc în discuție rolul administrațiilor locale în dezvoltarea sportului profesionist, într-o perioadă în care competiția devine tot mai intensă, iar exigențele financiare cresc.

Pentru orașele care au înțeles că fotbalul reprezintă nu doar spectacol, ci și identitate, marketing urban și coeziune socială, implicarea în limitele legii pare să fie o investiție strategică. Pentru altele, rămâne o temă sensibilă sau ignorată.

Într-o „Superligă a primarilor”, diferențele nu se văd doar în clasament, ci și în viziune.