Ceahlăul fără antrenor, fără jucători legitimați și fără fostele sale glorii: cine mai crede în noul proiect?
Editorial marca SNP
Cu mai puțin de o săptămână înainte de startul noului sezon de Liga 3, ACSM Ceahlăul Piatra Neamț are probleme pe care, într-o lume normală a fotbalului, ar fi trebuit să le rezolve înainte de prezentarea oficială a lotului.
Ceahlăul este, în acest moment, fără antrenor principal cu licență UEFA A, fără antrenor de portari și fără jucători legitimați, în contextul în care clubul traversează în continuare o perioadă extrem de complicată, marcată de insolvență și de problemele legate de interdicțiile FIFA privind transferurile și legitimările.
După amicalul pierdut vineri, 0-5, în fața echipei FC Bacău II, ACSM Ceahlăul a transmis o declarație oficială prin care a încercat să clarifice situația lotului și a băncii tehnice.
Un comunicat care oferă răspunsuri. Dar care, inevitabil, ridică și alte întrebări.
Unele poate chiar mai grele.
„Lucrurile sunt clare și mergem mai departe”
În comunicatul transmis suporterilor, clubul a confirmat despărțirea de trei oameni care au efectuat perioada de pregătire alături de echipă: Andrei Apostol, Cătălin Ștefănescu și Andrei Vițelaru.
„Apostol, Ștefănescu și Vitelaru au efectuat perioada de pregătire alături de echipa noastră, însă ulterior au decis să își continue activitatea în altă parte și, în consecință, nu au mai făcut parte din lotul pentru partida de vineri.
Pentru noi, lucrurile sunt clare și mergem mai departe. Căutăm soluții în această perioadă la definitivarea lotului și la aducerea unor jucători în pozițiile în care avem nevoie de întăriri înaintea startului noului sezon.”
Un mesaj firesc, din punctul de vedere al unui club care trebuie să continue.
Dar fotbalul nu înseamnă doar ceea ce scrii într-un comunicat.
Fotbalul înseamnă și de ce pleacă oamenii.
Iar aceasta pare să fie întrebarea pe care Ceahlăul trebuie să și-o pună cu maximă sinceritate.
Pentru că nu vorbim despre un singur jucător care a ales o ofertă mai bună.
Nu vorbim nici măcar doar despre trei oameni.
Vorbim despre un fenomen.
Unul câte unul, oamenii Ceahlăului au spus „nu”
În această vară, ACSM Ceahlăul a încercat să se bazeze, într-un moment greu, pe oameni care au o legătură directă cu orașul, cu clubul și cu ceea ce înseamnă fotbalul nemțean.
Valentin Avădanei.
Andrei Vițelaru.
Iar mai nou, Florin Axinia.
Trei generații.
Trei oameni cu istorii diferite.
Dar cu un numitor comun: Ceahlăul.
Și, rând pe rând, fiecare a ales să nu continue sau să nu se alăture noului proiect.
Vali Avădanei, posesor al licenței UEFA A, era una dintre soluțiile evidente pentru banca tehnică într-un moment în care clubul avea nevoie de un antrenor principal eligibil.
Andrei Vițelaru, antrenor-jucător cu licență UEFA B, putea reprezenta o soluție în staff, cel puțin ca antrenor secund, având în vedere regulamentul și necesitatea prezenței unui tehnician cu licența necesară.
Niciuna dintre aceste variante nu mai există astăzi.
Iar ultima veste este, poate, cea mai simbolică.
Florin Axinia nu se întoarce la Ceahlăul.
Și când pleacă Axinia din jurul unui proiect al Ceahlăului, întrebările devin obligatorii.
Florin Axinia, legenda care a ales Buhușiul
Pentru cei mai tineri, numele Florin Axinia poate fi doar o amintire.
Pentru generația care a trăit marile meciuri ale Ceahlăului în Divizia A, este însă unul dintre oamenii care au dat identitate fotbalului pietrean.
Un atacant de careu.
Un golgheter.
Un lider.
Un căpitan.
Un om care și-a petrecut aproape întreaga carieră legat de Ceahlăul.
Datele carierei sale spun multe, dar nu spun tot.
Florin Axinia a evoluat pentru Ceahlăul atât în perioada construirii echipei care avea să ajungă în primul eșalon, cât și în anii în care gruparea pietreană devenise un nume important al fotbalului românesc.
În statistica oficială, a adunat 293 de meciuri și 83 de goluri în Liga 1, fiind unul dintre cei mai prolifici jucători din istoria echipei și golgheterul all-time al Ceahlăului. A mai evoluat, pentru scurt timp, la FC Național București, însă marea lui poveste a rămas cea de la Piatra Neamț.
Sezonul 1994-1995 rămâne unul de referință: 24 de goluri în Divizia A, performanță care l-a adus în lupta pentru titlul de golgheter al campionatului.
A jucat pentru Ceahlăul și în cupele europene, în Intertoto, a purtat banderola de căpitan și a fost unul dintre simbolurile generației care a făcut din echipa de sub Pietricica o prezență constantă în fotbalul mare.
Mai mult decât atât, numele lui Florin Axinia a rămas legat de momente care depășesc simpla statistică.
De Ceahlăul.
De oraș.
De suporteri.
De tricoul uriaș cu numele lui, ajuns cândva în Cartea Recordurilor.
Dar Axinia nu a fost doar un fost fotbalist care a rămas să povestească despre trecut.
A devenit antrenor.
A lucrat ani de zile cu copii și juniori. A contribuit la descoperirea și formarea unor fotbaliști care aveau să ajungă ulterior în fotbalul mare. A început antrenoratul de jos, cu copii, fără să aștepte direct o bancă de seniori.
Asta face situația actuală cu atât mai greu de înțeles.
Pentru că vorbim despre un om despre care s-a discutat, la un moment dat, inclusiv în perspectiva unei implicări la centrul de copii și juniori al Ceahlăului.
Un om care putea aduce experiență.
Nume.
Respect.
Legătură cu orașul.
Continuitate între trecut și viitor.
Și totuși, Florin Axinia a ales să se alăture unui nou proiect din județul vecin.
La Bacău.
La nou-înființata CSO Buhuși, într-un proiect de Liga a 4-a.
Acolo unde a considerat, probabil, că există mai multă încredere.
Mai multă stabilitate.
Mai multă claritate.
Sau, poate cel mai important, un proiect în care oamenii știu exact încotro merg.
Și aceasta este întrebarea care doare la Piatra Neamț:
Cum este posibil ca legenda Ceahlăului să prefere un proiect nou, de Liga a 4-a, în locul revenirii într-o funcție importantă la clubul pentru care a scris istorie?
Nu pentru că Liga a 4-a ar fi mai importantă decât Liga a 3-a.
Ci pentru că uneori, în fotbal, nu nivelul competiției este cel care te convinge.
Ci proiectul.
Oamenii.
Încrederea.
Respectul.
Cine este de vină?
Aceasta este întrebarea editorialului.
Și nu există, probabil, un singur vinovat.
Ar fi prea simplu să spunem că vina aparține exclusiv conducerii actuale.
La fel de simplist ar fi să spunem că foștii jucători au ales doar din motive financiare sau personale.
Dar atunci când trei nume diferite, în momente diferite, aleg să nu rămână într-un proiect, trebuie să existe o analiză.
De ce nu pot fi convinși oamenii Ceahlăului să construiască Ceahlăul?
De ce, într-un moment în care clubul are nevoie de identitate, stabilitate și credibilitate, foștii jucători care cunosc fenomenul din interior nu par să găsească suficiente motive pentru a se alătura?
De ce au existat discuții, negocieri și variante, dar rezultatul final a fost refuzul?
De ce pleacă tocmai oamenii care ar fi putut fi puntea dintre Ceahlăul de ieri și Ceahlăul de mâine?
Într-un moment de criză, un club are nevoie de două lucruri.
De bani.
Și de oameni.
Iar uneori, al doilea lucru este mai greu de găsit decât primul.
Pentru că banii pot fi căutați.
Oamenii potriviți trebuie convinși.
Dan Grădinariu nu este antrenorul principal
ACSM Ceahlăul a făcut o precizare importantă și în privința băncii tehnice.
„Dan Grădinariu este directorul sportiv al ACSM Ceahlăul, nu antrenorul principal al echipei. În acest moment lucrăm la aducerea unui antrenor principal, iar până la definitivarea acestui aspect, Dan a sprijinit echipa și activitatea de pregătire din această perioadă.”
Este o clarificare necesară.
Dan Grădinariu a ajutat echipa în această perioadă, dar nu ocupă funcția de antrenor principal.
Așadar, problema rămâne deschisă.
Cine va fi antrenorul principal al ACSM Ceahlăul?
Cine va veni într-un moment în care sezonul bate la ușă?
Cine va accepta să preia echipa în condițiile actuale?
Și, mai ales, cine va avea licența necesară pentru a îndeplini cerințele regulamentare?
Cu mai puțin de o săptămână înaintea debutului, întrebarea nu mai poate rămâne mult timp fără răspuns.
Fără jucători legitimați. O cursă contra cronometru
La fel de complicată este situația lotului.
Clubul recunoaște oficial că lucrează la definitivarea echipei și la aducerea unor jucători în posturile în care sunt necesare întăriri.
Dar timpul nu mai are răbdare.
Nu mai vorbim despre începutul pregătirii.
Nu mai vorbim despre o perioadă de selecție.
Vorbim despre ultimele zile înainte de startul unui sezon oficial.
În acest moment, ACSM Ceahlăul trebuie să rezolve simultan mai multe probleme:
- legitimarea jucătorilor;
- definitivarea lotului;
- găsirea unui antrenor principal eligibil;
- completarea staffului, inclusiv cu un antrenor de portari;
- clarificarea definitivă a problemelor administrative și a situației legate de interdicțiile de transferuri și legitimări.
Este o listă extrem de lungă pentru ultimele zile de pregătire.
Sigur, fotbalul românesc ne-a arătat de multe ori că echipele pot fi construite și în grabă.
Dar rareori graba a reprezentat o strategie.
Ceahlăul nu are nevoie doar de soluții. Are nevoie de încredere
Poate că acesta este, de fapt, cel mai mare gol pe care trebuie să îl acopere ACSM Ceahlăul.
Nu un fundaș.
Nu un atacant.
Nu doar un antrenor.
Ci încrederea.
Încrederea jucătorilor.
Încrederea antrenorilor.
Încrederea foștilor mari jucători.
Încrederea suporterilor.
Când un club aflat într-o perioadă grea pierde jucători, asta se poate întâmpla.
Când un antrenor spune „nu”, este o decizie profesională.
Dar când, unul după altul, oamenii cu identitate puternică în jurul clubului aleg să plece, atunci trebuie să ne oprim.
Și să ne întrebăm.
Ce nu funcționează?
Pentru că poate problema nu este doar insolvența.
Poate nu este doar FIFA.
Poate nu este doar lipsa banilor.
Poate problema cea mai gravă este că noul proiect încă nu a reușit să convingă.
Iar un proiect în care nu cred oamenii care au iubit cel mai mult Ceahlăul are o problemă mai profundă decât pare la prima vedere.
Concluzia SNP: nu mai este timp pentru „vom căuta soluții”
ACSM Ceahlăul transmite că merge mai departe.
Și trebuie să meargă mai departe.
Dar fotbalul nu este doar despre a merge înainte.
Este și despre direcția în care mergi.
Cu cine mergi.
Și cine mai crede în tine.
Până acum, răspunsurile oficiale au venit în principal după întrebări.
Dar suporterii au nevoie de mai mult decât clarificări.
Au nevoie de certitudini.
Cine este antrenorul?
Care este lotul?
Cine sunt jucătorii legitimați?
Cine pregătește portarii?
Care este situația reală a interdicției FIFA?
Și, poate cea mai importantă întrebare:
De ce oamenii care au scris istoria Ceahlăului nu mai vor, cel puțin în acest moment, să scrie și viitorul lui?
Florin Axinia merge la Buhuși.
Vali Avădanei și Andrei Vițelaru au ales alte drumuri.
Iar Ceahlăul a rămas, în ultimele zile înaintea startului sezonului, să caute soluții.
Dar soluțiile nu apar dintr-un comunicat.
Ele trebuie construite.
Cu oameni.
Cu încredere.
Cu respect.
Cu o strategie.
Pentru că, altfel, Ceahlăul riscă să înceapă un nou sezon exact așa cum nu și-ar fi dorit nimeni:
fără echipă definitivă, fără antrenor principal și fără fostele sale glorii.
Și atunci, întrebarea nu va mai fi cine a plecat.
Ci:
cine mai vine?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu