Explicații legale, limite administrative și soluții posibile fără încălcarea legii
ACSM Ceahlăul Piatra Neamț se află într-un punct critic al existenței sale, iar explicațiile pentru lipsa sprijinului din partea autorităților locale țin mai puțin de voință și mai mult de cadrul legal strict în care funcționează administrația publică din România. Dincolo de emoție și simbol, cazul Ceahlăului este unul profund juridic.
Insolvența – principalul blocaj legal
Potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, un debitor aflat în insolvență se supune unui regim juridic special, destinat protejării creditorilor și masei credale. În acest context, orice alocare de fonduri publice către un club aflat în insolvență ridică riscuri majore de nelegalitate.
Sprijinul financiar din bani publici poate fi interpretat ca:
-
favorizarea unui debitor,
-
afectarea intereselor creditorilor,
-
utilizare nejustificată a fondurilor publice.
În consecință, autoritățile locale evită orice formă de sprijin direct, nu din lipsă de empatie, ci pentru a nu încălca legea și pentru a nu expune ordonatorii de credite la răspundere personală.
Legea finanțelor publice și riscurile pentru administrație
Legea finanțelor publice locale nr. 273/2006 impune reguli stricte privind utilizarea banului public. Fondurile pot fi alocate exclusiv către entități:
-
eligibile juridic,
-
stabile financiar,
-
capabile să garanteze utilizarea legală și eficientă a sumelor primite.
Un club aflat în insolvență este considerat neeligibil, iar orice finanțare ar putea fi sancționată de Curtea de Conturi, cu imputarea sumelor și posibile consecințe administrative sau patrimoniale pentru decidenți.
Legea sportului nu face excepții
Conform Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, finanțarea structurilor sportive este permisă doar în condiții de legalitate financiară. Legea nu prevede excepții pentru cluburile aflate în insolvență și nu permite separarea artificială a activităților în interiorul aceleiași entități juridice.
Astfel, ACSM Ceahlăul este tratat ca o singură persoană juridică, iar autoritățile nu pot finanța selectiv doar echipa de seniori sau doar Centrul de Copii și Juniori.
De ce nu poate fi finanțat separat Centrul de Copii și Juniori
O soluție vehiculată în spațiul public a fost finanțarea distinctă a Centrului de Copii și Juniori. Din punct de vedere legal, acest lucru este imposibil atât timp cât centrul funcționează în cadrul aceleiași entități juridice.
Mai mult, o eventuală separare într-un alt ONG ar avea consecințe sportive grave. Regulamentele Federației Române de Fotbal și criteriile de licențiere pentru Liga a II-a impun:
-
existența unui centru de copii și juniori afiliat clubului,
-
continuitate juridică și sportivă,
-
structură unitară.
O astfel de separare ar duce la neîndeplinirea criteriilor de participare, cu riscul excluderii competiționale.
Ajutorul de stat – un risc real și ignorat frecvent
La toate acestea se adaugă legislația europeană privind ajutorul de stat (art. 107 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene). Un club de fotbal profesionist este considerat operator economic, iar sprijinirea sa din bani publici, în condiții de insolvență, poate fi calificată drept ajutor de stat ilegal.
Consecințele pot include:
-
obligația de recuperare a fondurilor,
-
sancțiuni administrative,
-
expunerea României la proceduri europene.
Între bună-voință și imposibilitate legală
În acest context, devine evident că declarațiile de susținere ale autorităților nu pot suplini lipsa unui temei legal. Problema ACSM Ceahlăul nu este una de indiferență administrativă, ci de blocaj juridic acumulat în timp.
Există soluții legale? Variante limitate, dar reale
Chiar și în acest cadru restrictiv, există câteva soluții care pot fi aplicate fără încălcarea legii, însă ele presupun timp, responsabilitate și asumare.
-
Ieșirea controlată din insolvență, printr-un plan de reorganizare realist, rămâne singura cale sigură pentru redobândirea eligibilității la finanțare publică.
-
Atragerea finanțării private – sponsorizări, parteneriate comerciale, investiții – este esențială pe termen scurt și mediu.
-
Implicarea comunității, prin donații, redirecționarea a 3,5% din impozit sau forme de membership, reprezintă o soluție legală, dar dificilă.
-
Reorganizarea juridică ulterioară, inclusiv separarea Centrului de Copii și Juniori, poate fi analizată doar după stabilizarea financiară.
-
Sprijinul indirect al autorităților, prin acces la infrastructură și baze sportive, rămâne singura formă de implicare instituțională posibilă în prezent.
Concluzie
Cazul Ceahlăul arată limpede că, în România, simbolurile sportive nu pot fi salvate prin improvizații sau ocolirea legii. Emoția nu poate înlocui cadrul juridic, iar populismul administrativ nu poate ține loc de soluții reale.
Pentru ACSM Ceahlăul, drumul este unul dureros, dar clar: legalitate, transparență și reconstrucție responsabilă. Fără acestea, orice promisiune rămâne doar o vorbă frumoasă, fără acoperire.
Editorial / Analiză
✍️ Dan Eșanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu