Editorial | Banii privați, oxigenul de care sportul românesc are nevoie. Se pregătește schimbarea Codului Fiscal: ce șanse au cluburile să iasă din dependența de bugetul public?

 

Banii privați, oxigenul de care sportul românesc are nevoie. Se pregătește schimbarea Codului Fiscal: ce șanse au cluburile să iasă din dependența de bugetul public?

Sportul românesc ar putea intra într-o nouă etapă de finanțare, dacă inițiativa de modificare a Codului Fiscal și a Legii sponsorizării va deveni realitate. Proiectul, inițiat de deputatul Ciprian Paraschiv, urmărește să creeze un cadru mai atractiv pentru investițiile private în cluburi. Deocamdată, este începutul unui proces de consultare, nu o facilitate fiscală deja adoptată.

Ani la rând, în România, supraviețuirea unui club sportiv a depins prea des de o rectificare bugetară, de bunăvoința unei administrații locale sau de disponibilitatea unui singur finanțator. Când banii au dispărut, au urmat restanțele salariale, plecările jucătorilor, insolvențele și, în cele din urmă, prăbușirea unor echipe cu tradiție.

Acest model fragil ar putea fi pus în discuție printr-o inițiativă legislativă care vizează modificarea Codului Fiscal și a Legii sponsorizării, cu scopul de a încuraja capitalul privat să intre mai consistent în sportul românesc.

Potrivit informațiilor publicate de ProSport la 12 octombrie 2026, demersul este inițiat de Ciprian Paraschiv, deputat de Iași și președintele Comisiei pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților. Miza este construirea unui cadru normativ care să ofere companiilor și investitorilor motive mai puternice să susțină cluburile și competițiile sportive.

De la intenție la lege: primul pas se face la Parlament

Inițiativa se află în faza dezbaterilor și a consultărilor. Pentru marți, 13 octombrie, conducătorii cluburilor din Superliga au fost invitați la Parlament, la o primă întâlnire de lucru dedicată identificării problemelor și soluțiilor pentru finanțarea sportului.

Ciprian Paraschiv a confirmat că el a inițiat proiectul și a explicat că obiectivul este obținerea unui cadru legislativ deschis și atractiv pentru investițiile private. Înaintea unor propuneri concrete, urmează consultări cu reprezentanți ai sportului, ai mediului de afaceri și ai domeniului fiscal.

Așadar, nu vorbim încă despre o lege adoptată și nici despre facilități fiscale de care cluburile pot beneficia imediat. Urmează etapa în care intențiile trebuie transformate în mecanisme juridice clare, aplicabile și sustenabile.

Miza este însă importantă: un cadru fiscal mai prietenos ar putea stimula companiile să investească în sport nu doar din rațiuni de imagine, ci și în condiții economice mai avantajoase și mai previzibile.

De ce are nevoie sportul de investitori?

Fotbalul oferă poate cea mai vizibilă imagine a dezechilibrelor financiare din sportul românesc. Cluburi cu suporteri, tradiție și infrastructură au ajuns în insolvență sau au dispărut din competiții, în timp ce numeroase echipe își construiesc bugetele aproape exclusiv pe baza banilor publici.

În Superliga, drepturile de televizare reprezintă o sursă importantă de venit, însă dependența de această resursă nu poate înlocui un model economic sănătos. La nivelurile inferioare, unde încasările comerciale și veniturile din sponsorizări sunt mult mai reduse, vulnerabilitatea financiară este și mai mare.

Modificarea Codului Fiscal și a Legii sponsorizării ar urmări să facă mai atractivă asocierea dintre companii și structurile sportive. Pentru ca efectul să fie unul real, viitoarele prevederi ar trebui să clarifice avantajele fiscale, condițiile de acordare, eligibilitatea beneficiarilor și mecanismele prin care banii ajung efectiv la activitatea sportivă.

Nu este suficient ca legea să permită investiția. Trebuie să o facă suficient de predictibilă pentru ca un antreprenor să poată construi un plan pe mai mulți ani, nu doar să finanțeze un sezon.

Și cluburile de drept public ar putea avea de câștigat

Unul dintre punctele de interes ale proiectului îl reprezintă posibilitatea ca și cluburile de drept public să beneficieze de un cadru mai favorabil atragerii capitalului privat.

Acest aspect este relevant pentru numeroase echipe din România care funcționează în structuri asociate administrațiilor locale sau județene. În cazul lor, colaborarea cu mediul privat trebuie să țină cont de statutul juridic, de regulile privind utilizarea fondurilor și de condițiile în care pot fi atrase resurse suplimentare.

Dacă viitoarele modificări vor reuși să elimine barierele nejustificate și să ofere reguli clare, cluburile ar putea avea șansa să-și diversifice veniturile. În loc să aștepte exclusiv finanțarea publică, ar putea construi parteneriate pe termen lung cu firme locale și naționale.

Totuși, simpla modificare a Codului Fiscal nu va rezolva automat toate dificultățile. Contractele transparente, administrarea profesionistă, controlul cheltuielilor și garanțiile privind folosirea banilor vor rămâne esențiale.

Ciprian Paraschiv, un nume deja implicat în schimbarea legislației sportive

Inițiatorul proiectului este fost fotbalist și căpitan al Politehnicii Iași, ulterior conducător al clubului, cu experiență și în administrația Federației Române de Fotbal și în activitatea de delegat UEFA.

În Parlament, Ciprian Paraschiv a fost implicat și în alte demersuri legislative din domeniul sportului. Printre acestea se numără modificarea cadrului privind organizarea evenimentelor sportive, inițiative legate de reprezentarea juridică a sportivilor și cluburilor, precum și amendamente privind utilizarea contractelor de activitate sportivă.

Acest parcurs oferă context pentru noua inițiativă, însă valoarea ei va fi stabilită, în cele din urmă, prin conținutul prevederilor adoptate și prin efectele concrete asupra finanțării.

Ce ar putea însemna pentru cluburile din ligile inferioare?

Aici se află, probabil, adevărata miză pentru fotbalul românesc. Dacă eventualele facilități vor fi accesibile și cluburilor din Liga 2, Liga 3 și competițiile județene, impactul ar putea depăși cu mult zona echipelor de elită.

Un investitor local ar putea fi mai dispus să susțină o echipă dacă regulile sunt clare, costurile pot fi planificate, iar sprijinul financiar beneficiază de un tratament fiscal previzibil. În plus, parteneriatele cu mediul privat ar putea contribui la finanțarea academiilor, a infrastructurii, a echipelor feminine și a sporturilor care nu generează venituri comerciale importante.

Dar există și o condiție esențială: viitoarele reguli trebuie să fie accesibile în practică, nu doar atractive pe hârtie. Dacă procedurile vor fi complicate, dacă beneficiile vor fi prea mici sau dacă vor exista prea multe restricții, cluburile mici vor continua să depindă de aceleași surse limitate.

Ce urmează?

Întâlnirea de la Parlament din 13 octombrie este anunțată drept primul pas al unui proces care ar urma să continue prin alte consultări. Reprezentanții cluburilor și ai celorlalte sectoare relevante sunt chemați să contribuie cu propuneri și să identifice problemele care trebuie rezolvate.

Abia după această etapă se va putea evalua forma concretă a modificărilor, calendarul legislativ și momentul în care eventualele facilități ar putea intra în vigoare.

Concluzia este simplă: sportul românesc nu are nevoie doar de bani, ci și de reguli care să-i convingă pe cei care îi au să investească. Dacă proiectul va produce un cadru fiscal coerent, transparent și aplicabil inclusiv cluburilor mici, ar putea deveni una dintre cele mai importante reforme pentru finanțarea sportului.

Până atunci, vestea este una despre o oportunitate și un început de dialog. Transformarea ei într-o schimbare reală va depinde de forma legii, de consensul obținut și, mai ales, de capacitatea autorităților de a transforma intențiile în soluții concrete.