EXCLUSIV / ROMÂNIA / APOLOGIA DEZASTRULUI ÎN FOTBALUL ROMÂNESC : INSOLVENȚA!
Declinul fotbalului românesc este evident. Cluburi istorice, de tradiție sunt în INSOLVENȚĂ...altele au intrat în FALIMENT recent...(RAPIDUL, PETROLUL, U CLUJ, CEAHLĂUL, OȚELUL, FC FARUL CONSTANȚA, FC BIHOR, etc).
Colapsul fotbalui românesc a fost inevitabil. Într-o încercare disperată de a evita acest lucru, s-a redus numărul echipelor din prima Ligă, rezultatul...28 de echipe ce oglindesc toate relele din aceasta țară în liga a 2-a, infrastructuri care stau să cadă, tribune goale și echipe retrase din competiție la jumătatea sezonului.
Aceasta a fost radiografia recentului sezon încheiat în campionatul intern din primele 2 ligii din România.
Chiar și în prima ligă...CFR Cluj Napoca și ASA Tg. Mureș au zilele numărate, iar promovatele Rapid și Gaz Metan Mediaș, sunt în FALIMENT (prima), ori au conturile blocate de FISC (cazul Mediașului).
În fiecare loc unde se joacă, în prima divizie
sau în a doua, împotriva retrogradării sau pentru un obiectiv nobil, planează
cuvântul INSOLVENȚĂ, procedura legală, care
este egala cu termenul spaniol, faliment. Insolvența atrage în plasă tot mai
multe echipe dar și mai rău repercutează asupra actorilor principali ai acestui
joc și anume fotbaliștii.
În materialul video ce apare la link-ul următor https://youtu.be/iXPXVyNcJKA , veți vedea un show TV produs de jurnalistul Bein Sports Jose Sanchis Caules, un material realizat în urma unei vizite în România, în lunile aprilie și mai. În materialul video vor vorbi printre alții:
Emilian Hulubei - AFAN-sindicatul fotbaliștilor,
Emanuel Roșu-ziarist,
Robert Pongracz-vicepreședintele LPF,
acționarul majoritar Angelo Massone-Ceahlăul (la acea vreme),
jucătorii de fotbal:
Nicolae Grigore
Wilfried Moke
Emmanuel Mendy
cât și prestigiosul jurnalist spaniol.
Reportajul este realizat în limba spaniolă, așa că acolo unde nu apare subtitrarea, mi-am permis să o realizăm noi, cei de la Sportul nemțean de performanță, pentru ca cititorii mai puțin favorizați cu limba lui Cervantes să ne poată urmări și sperăm noi să înțeleagă " riscurile " la care au fost supuși fotbaliștii străini care au avut " norocul " să evolueze la cluburi din România aflate în INSOLVENȚĂ!
Traducerea pe minute și personaje:
Jose Sanchis Caules :(1:48
– 2:13) " Suntem în București, capitala României, o țară pasionată de fotbal,
leagăn de mari jucători de fotbal, și de o echipă campioană europeană, dar
deasemeni teatrul unor întâmplări mai puțin plăcute, așa cum este cazul unor
jucători care în lupta pentru propriile drepturi au fost duși la limita
răbdării.
(2:57
– 3:24) Chiar și pentru un observator din afară, declinul fotbalului românesc
este evident deoarece în ultimele două sezoane, țara nu a fost reprezentată în
faza grupelor ale Ligii campionilor de nici o echipă. Ultimele două echipe care
au reușit acest lucru Unirea Urziceni și Otelul Galați sunt un exemplu în acest
sens, prima echipă a dispărut iar a doua este pe margina prăpastiei, aflându-se
în divizia liga a 3-a.
(4:27
– 5:24) Colapsul fotbalui românesc a fost inevitabil. Într-o încercare
disperată de a evita acest lucru, s-a redus numărul echipelor din prima Ligă,
rezultatul...28 de echipe ce oglindesc toate relele din aceasta țară în liga a
2-a, infrastructuri care stau să cadă, tribune goale și echipe retrase din
competiție la jumătatea sezonului.
în
fiecare loc unde se joacă, în prima divizie sau în a doua, împotriva
retrogradării sau pentru un obiectiv nobil, planează cuvântul INSOLVENȚĂ,
procedura legală, care este egala cu termenul spaniol, faliment. Insolvența
atrage în plasă tot mai multe echipe dar și mai rău repercutează asupra
actorilor principali ai acestui joc și anume fotbaliștii.
(6:32
– 6:54) Contextul legal nu este foarte diferit de cel european, după trei luni
de neplată, jucătorul poate cere rezilierea unilaterală a contractului, însă
aplicarea și rezoluția legii este diferită, la fel cum se întâmplă cu
teoreticele garanții de plată ce se ofereau fotbaliștilor de câtre adminstrația
juridică a cluburilor.
(7:23
– 7:55) Ecuația este simplă, jucătorii sunt obligați prin contract să
muncească, dar în unele cazuri nu iau bani și nici nu se pot dezice de
entitățile care nu îi plătesc. Unele strigăte de ajutor au fost auzite în afara
granițelor țării, de exemplu cum a fost cel al echipei Metalul Reșița,
care
după aproape un an în care nu au fost plătiți, jucătorii au forțat suspendarea
unui meci, ramânând nemișcați pe teren, rivalii lor luându-și rămas bun,
făcându-le culoar la ieșirea de pe teren.
(8:38
- 8:52) Clubul Rapid București, a fost primul care a trecut prin această
experiență, Nicolae Grigore, care a crescut în acest club, aflat în echipă când
s-a întâmplat acest lucru, moment în care se știa puțin sau deloc despre legea
insolvenței.
(9:20
– 9:36) După câțiva ani franco-congolezul Wilfried Moke, s-a aflat în aceeași
situație, însă fiind străin a putut apela la ajutorul FIFA și nu la federația
română, un avantaj pentru jucătorii străini. "
(9:37-11:05) WILFRIED MOKE (FC Voluntari)
:

“ Ca jucător străin am luptat, pentru că
aveam susținerea FIFA, lucru de care jucătorii romani nu beneficiază, ei nu
sunt apărați, ei trebuie să îndure lucruri asemănătoare celor dintre stăpân și
slugă: dacă stăpânul spune că nu îl plătește el trebuie să aștepte să nu zică
nimic pentru că știe că nu va fi apărat, eu am avut colegi care au fost dați
afară din casă sau alții care făceau foamea, nu aveau bani să își cumpere
mâncare; uneori îmi era milă de ei pentru că în discuțiile dintre noi și
antrenor sau patron ei nu îndrăzneau să vorbească, să își spună pasul, pentru
că asta putea duce la situația în care patronul putea refuza să îi plătească.
Și ce putea face el dacă FRF nu îi ia apărarea? Ei nu au pe nimeni, unii chiar
au avut mult de suferit. Atunci se ajunge în situația în care nu mai dă
randament, când îți este foame nu te mai poți bucura de nimic. Eu de bine de
rău o duceam mai bine, dar erau baieți care îmi spuneau că nu au ce manca, erau
5 baieți care nu aveau mâncare și unul din ei trebuie să cumpere pentru toți.
Așa că se trăiește destul de rău și nu mereu te poți concentra și juca bine. “
(11:52
– 14.04)
La 350 km de București, orașul Piatra-Neamt asistă la dizolvarea
clubului local de fotbal. Ceahlăul a fost un nume de prima divizie în ultimii
20 de ani cu varii participări în competițiile europene. Acum merge pe drumul
declinului căzând în liga a III-a din România. În ultimul an Ceahlăul a fost
cap de afiș în multe ziare cu știri despre neplăți repetate și situațiile
dificile prin care treceau unii dintre jucători.
În
ultimele săptămâni am intrat in contact cu mulți dintre jucători, dar în
momentul când ajungeau în fața camerei de filmat nimeni nu vroia să vorbească.
Abia
sunt 50 de spectatori în tribune la partida codașei din liga B, deși nu se
plătește intrarea. Doar jumătate din jucătorii Ceahlăului sunt profesioniști,
toți români, restul din cei convocați sunt juniori.
Avocatul
italian Angelo Masone, acționar majoritar al clubului din ianuarie 2015,
urmărește partida din tribună, a lucrat ca impresar și a fost proprietar al unui
club din Scoția. El a fost cel care a declarat voluntar insolvența clubului.
După ce mai mulți de jumătate din jucători au fost trimiși în “ șomaj “ , în
ianuarie au fost aduși o serie de jucători din care patru spanioli, patru luni
mai târziu nu a mai ramas nici unul în echipă din cauza neplății salariilor, a
promisiunilor neținute și a condițiilor vitrege de muncă. Massone neagă totul.
(14:08 – 16:18) Angelo Massone:
“ Nu avem nici o datorie față de jucătorii care au plecat,
se poate verifica în registrele Federației. Jucătorii care au plecat nu au nici
un credit la club, problema nu este în principal economică, ci și de randament
și rezultate. Dacă acești jucători împreună cu fostul antrenor ar fi atins
obiectivele, care prin calitățile lor le-ar fi putut atinge, încă ar fi
fost aici. Sunt familii de jucători care
trăiesc exclusiv din salariile jucătorilor și este normal să fie plătiți
corect. Din păcate există și situații particulare. De exemplu clubul nostru, în
acest moment are o întârziere de plată de două luni cu unii jucători, dar
există în România cluburi cu întârzieri de 6, 7 sau 8 luni, chiar și în prima
ligă. Nu suntem un caz disperat. Trebuie gasită o modalitate ca aceste
contracte să fie respectate de către ambele parți. Des jucătorii profită de
aceste situații.

Sunt
situații în care jucători cu perspective influențează alți jucători împotriva
entității. Trebuie făcută o anumită distincție, este normal ca nimeni să nu fie
tratat ca sclav si toti trebuie să fim profesioniști și trebuie să ne respectăm
contractele. Eu am ajuns aici, cu alți amici investitori când clubul era
aproape mort din punct de vedere financiar. Probabil am fost investitorii
privați care au investit cei mai mulți bani într-un club în ultimul an, în
România desigur. Din păcate rezultatele sportive nu ne ajută, și asta este
responsabilitatea mea desigur dar dacă reușim să rezistăm și să depășim acest
moment atât de greu, în viitor am putea vedea un pic de lumină. “

(16:22
– 17:12) Pe toata durata interviului Massone a fost însoțit de Ion Mironaș,
fost jucător și legendă a clubului, actual director sportiv, omul lui de
încredere; semnatura sa apare pe contractele clubului cu jucătorii și nu cea a
avocatului italian; câteva zile mai târziu Mironaș demisiona, invocând probleme
de sănătate și un conflict moral, el afirma că dizolvarea clubului este
inevitabilă.
În
acel moment Emanuel Mendy se întoarce în Spania. Semnase contractul cu Ceahlăul
în ianuarie însă trei luni mai tarziu se întorcea în țara natală fără sa fi
încasat nici măcar un leu, și mai mult nu îi fusese respectate condiții de
cazare și mentenanță dar chiar și așa după cum spune Massone, clubul nu îi
datorează nimic; jucătorul a renunțat în scris la tot ceea ce clubul îi datora,
în schimbul libertății.
(17:14 – 19:33) Emanuel Mendy:

“ Cred că cea mai mare greșeala din viața mea a fost să
ajung la acest club. Din câte știu eu nimeni nu vrea să vorbească de frica
președintelui și nu înțeleg ce se întâmplă, însă eu sunt dispus să vorbesc
deoarece nu vreau să mai treacă și alții prin ce am trecut eu. Pe perioada cât
am fost la club nu am luat nici un euro. Am semnat o hârtie prin care renunțam
la tot ce mi se datora doar ca să pot fi liber, pentru a putea pleca de acolo.
Erau colegi care veneau la antrenamente fără să fi luat micul dejun, antrenorul
nici nu știa asta. Un coleg italian nu avea bani de mâncare, mânca seara pâine
cu brânză, slăbise pe puțin 8 kg. Eu am slăbit 7kg, ajunsesem la club cu 75 și
am plecat cu 68. Luam masa la o cantina publică, unde stăteam lângă oameni
străini, ni se punea în farfurie o bucățică de carne și piure de cartofi, și
supă, dacă cereai mai mult săreau cu gura pe tine, nu aveai voie să ceri!
Pentru ei trebuia să dai suta la suta randament mâncănd ce mâncai, de multe ori
a doua zi mâncai tot mâncarea din ziua precedentă. Tot ce mi-au promis a fost o minciună. Tot ce îmi doresc este să
ajung la o echipă unde să fiu tratat bine, să fiu respectat ca jucător, o
echipă care să își țină promisiunile.”
(19:36
– 19:54) Situația jucătorilor a ajuns într-un final în Parlament, după mulți
ani de luptă. Camera Deputatilor și Senatul au făcut o mică modificare în
textul Legii Insolvenței.
(20:23
– 20:34) Sindicatul fotbaliștilor revendică acest succes ca fiind al lor, după
ce s-au luptat singuri fără a fi ajutați de instituțiile abiliate.
(21:18
– 21:53) Offside a încercat fără succes să obțină o declarație din partea FRF.
organul suprem al fotbalului românesc, care a venit cu scuza agendei foarte
încărcate.
Robert
Pongracz vicepresedintele LPF neagă că patronii cluburilor ar fi împotriva
modificărilor din legea insovenței.
( 22:00 – 23:26) - Robert Pongracz:
“ Nu există nici un patron de club care să fie împotriva
acestor schimbari. Felicit sindicatul pentru că a forțat această schimbare,
însă cred că ar fi putut să o facă în alt mod, nu lăsând o imagine atât de
proastă în afara țării și anume că unii jucători sunt niște sclavi, nu este
adevărat, o susțin public, important este că s-a făcut acest pas. Este un pas
mic, însă aici mai mulți pași mici fac un pas mai mare și asta este important.
Nu există încă o situație clară în ceea ce privește administrarea
cheltuielilor, sunt doar licențele date de federație, lipseste un control, și
există unele mecanisme pe care Liga Spaniolă le foloseste foarte bine, o limită
a cheltuielilor făcute pentru cumpărarea jucătorilor, cheltuieli ce țin de
meciuri. Oamenii trebuie educați că aceste schimbări sunt necesare și avem
nevoie de tot sprijinul pentru a le putea face.”
(24:38–25:02)
Modificarea legii produce efecte imediate, sindicatele preconizând ca cel puțin
350 de jucători vor beneficia de această modificare pentru a-și putea rezolva
problemele. Dacă este sau nu o reușită va rămâne de văzut, însă un lucru este
sigur și anume că s-a obținut un prim obiectiv, demnitatea actorilor
principali, fotbaliștii.
Traducerea și adaptarea Gina Scurtu și Dan Eșanu
Sportul nemțean de performanță aduce calde mulțumiri pe această cale trustului de televiziune Bein Sports, realizatorului TV Jose Sanchis Caules, care ne-a pus la dispoziție în EXCLUSIVITATE pentru România, show-ul TV Offiside.
Acest articol este proprietatea "SPORTUL NEMȚEAN DE PERFORMANȚĂ", fiind protejat de legea drepturilor de autor. Preluarea conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și link către această pagină.