Sportul nemțean de performanță

REPORTAJ / De ce ajung cluburile de la noi la insolvenţă / Cum sunt finanțate echipele din liga I, studiu de caz

Cristian Iliescu, partner BDO, este de şapte ani expert financiar la FRF, unde se ocupă de auditul pe partea de  licenţiere pentru Liga 1. El a vorbit în exclusivitate la Sports Business Academy despre cum se finanţează cluburile de la noi, unde greşesc acestea şi de ce ajung multe dintre ele inevitabil la insolvenţă.

Marea problemă a cluburilor de fotbal din România este aceea că sunt dependente de două surse de finanţare, patronii-împrumutători şi autorităţile locale, minimalizând celelalte surse care ţin un club în viaţă în ţările dezvoltate: spectatori, sponsori, alte cluburi.

Cum sunt tratate aceste surse de finanţare de cluburile de la noi:

1. Spectatorii sunt o sursă importantă de venit prin cumpărarea de bilete şi abonamente, dar şi pentru că reprezintă un target pentru companiile de publicitate sau cele care comercializează produse şi servicii, dar şi pentru televiziuni.

Iliescu spune că s-a observat o scădere a acestor venituri, pe fondul unei scăderi de atractivitate a fenomenului sportiv şi implicit a scăderii numărului de spectatori care vin la stadion. 

Cluburile ar trebui să aibă ca principal obiectiv atragerea suporterilor la stadion tocmai datorită dublului rol pe care îl au aceştia: plătitori de bilete şi magnet pentru sponsori. La noi, nu prea există noţiunea de fan, cluburile nu sunt interesate să atragă suporterii şi fac astfel o mare eroare managerială.

2. Sponsorii sau cei care cumpără publicitate (pe tricou, pe marginea terenului, etc.) au interes să îşi vândă produsele şi serviciile exact categoriei de mai sus. Cu cât sunt fani mai mulţi la o competiţie sau pe un stadion, cu atât apar şi sponsori mai mulţi şi mai valoroşi.

Şi aici atractivitatea e în scădere, iar asta se observă cel mai clar la cluburile în insolvenţă, companiile nedorind sa îşi asocieze numele cu astfel de entităţi pline de datorii. 

3. Finanţatorii sau acţionarii de la noi nu îşi doresc profit! Nu prea am văzut cluburi profitabile în România. Ei vor mai multă vizibilitate, recunoaştere publică ori au ambiţii doar de ei ştiute.

Aceste surse sunt şi ele în scădere, pe fondul problemelor pe care aceşti finanţatori le au cu companiile lor, de unde finanţează cluburile. 

O mare problemă sesizată de expertul FRF este şi faptul că aceste finanţări se acordau sub forma unor împrumuturi, care de fapt nu sunt venituri, ci o altă povară pentru club. Practic, în loc să îşi ajute clubul, aceşti finanţatori îl împovărau cu datorii, pe care încercau apoi să le recupereze, fără să ţină cont de reguli, de viitor, de investiţii.

Mirajul Ligii Campionilor

Însă nici nu prea mai sunt patroni care să-şi permită să împrumute cluburile. „De fapt, aceste împrumuturi erau un cvasicapital, deoarece clubul nu putea să plăteasca acel împrumut. Acum aproximativ cinci ani, exista o fobie: cluburile să se califice în grupele Ligii Campionilor pentru a încasa banii de la UEFA. Patronii împrumutau clubul, cu gândul să îşi recupereze banii după ce făceau performanţă. Puţini au reuşit, iar mulţi au dispărut din fotbal”, explică Iliescu în exclusivitate pentru Sports Business Aacdemy.

4. Alte cluburi. Sunt grupări care obţin sume importante din vânzarea drepturilor federative ale jucătorilor, altele câştigă prin mecanismele de formare şi solidaritate. Cluburile care formează  jucători până la o anumită vârstă au dreptul să încaseze anumite compensaţii din transferurile ulterioare.

Şi aici avem o scădere a sumelor încasate, din cauza rezultatelor slabe ale echipelor româneşti în cupele europene şi ale naţionalei şi, implicit, din cauza scăderii cotei jucătorilor.

Cum toate veniturile de mai sus sunt în scădere, normal că grupările de la noi ajung la insolvenţă. 

5. Autorităţile locale sunt un subiect delicat în fotbalul românesc. Multe cluburi depind în mare măsură de banii primiţi de la acestea, bani care, de fapt, reprezintă nişte subvenţii, chiar dacă  se numesc sponsorizări sau altfel – explică expertul FRF la Sports Business Academy.

Autorităţile doresc să dezvolte fotbalul la nivel local, vor şi un capital electoral şi să aibă o vizibilitate mai mare pe plan local. Sunt multe semne de întrebare în legătură cu aceste subvenţii, dacă sunt legale sau nu. Au fost nenumărate discuţii şi controale pe această temă şi poate de aceea subvenţiile au scăzut în valoare, fiind posibil chiar să dispară în viitorul apropiat.

„Sunt şi riscuri de fraudă în legătură cu aceste surse de venit. Nu există o bază legală clară (la subvenţii), sunt diferenţe de interpretare. Unii au găsit tot felul de artificii, prin fundaţii, direcţii de dezvoltare, motivarea fiind dezvoltarea fotbalului la nivel local. Aceste probleme vor exista în continuare, de aceea cred că subvenţiile vor dispărea” - spune expertul FRF.

Concurenţă neloială sau imorală

Se pune întrebarea dacă nu este o concurenţă neloială sau imorală a cluburilor susţinute de autorităţile locale, în faţa celor susţinute de finanţatori? Cristian Iliescu a răspuns la SBA: „Nu este normal ce se întâmplă. Aflăm din presă că LPF funcţionează în mare măsură pe astfel de subvenţii, şi nu pe venituri pe care cluburile le generează din activitatea pe care o desfăşoară. De aceea, unele grupări care nu mai dispun de astfel de finanţări au probleme mari, chiar dacă anul trecut erau în top”. 

Exemplul care ne vine în minte este cel al clubului ASA Târgu Mureş, care se bătea acum doi ani la titlu, iar apoi, când autorităţile locale nu au mai finanţat echipa, a ajuns la insolvenţă şi acum la retrogradare.

„În campionatele puternice, autoritaţile locale se implică într-o mică măsura, din ce ştiu, tot din motive legale. Sau se implică pe anumite direcţii, de exemplu la dezvoltarea infrastructurii sau în dezvoltarea sectorului de juniori, dar nu pentru plata salariilor fotbaliştilor, cum se înâmplă la noi” - Cristian Iliescu, expert financiar FRF.

CLUBURI DEPENDENTE DE AUTORITĂŢILE LOCALE

Avem cinci din 14 cluburi dependente de autorităţile locale: ASA, ACS Poli, CSM Politehnica Iaşi. FC Voluntari şi Concordia.

La Târgu Mureş, nu mai sunt bani din partea primarului, nu mai sunt bani la club, ASA intrând în insolvenţă din 2016 şi va retrograda, foarte probabil, la finalul actualului campionat. 

Sunt probleme la Timişoara, la Iaşi, iar Voluntari şi Chiajna sunt expuse aceloraşi riscuri. Mai sunt şi alte cluburi cu acest fel de finanţare, dar nu într-o proporţie importantă, sub 50%, un exemplu fiind FC Botoşani. 

TOP BILETE ŞI ABONAMENTE

Cine a vândut bilete şi abonamente: Steaua, Dinamo şi, la distanţă, pe locul 3, Botoşani şi Iaşi,  aproape la egalitate. Între Steaua şi Dinamo a fost diferenţă mare când Steaua a jucat în grupele UEFA, în rest  cifrele sunt apropiate. 

Aceste echipe au vândut 70% din totalul biletelor şi abonamentelor comercializate în Liga 1. Din păcate, Steaua (FCSB) nu a mai vândut abonamente în acest sezon, îndepărtându-şi suporterii de la stadion!

În 2014, Petrolul era pe locul 2 la acest capitol şi vindea bine şi publicitate.

TOP SPONSORIZĂRI

În top la sponsorizări şi publicitate, fără relaţiile nesănătoase gen Pandurii – C.E. Oltenia - şi Astra - Interagro, Dinamo e pe 1, Steaua pe 2, Viitorul pe 3. La Viitorul, probabil că numele care vinde e Hagi. 

În categoria sponsorizărilor din partea părţilor afiliate, Pandurii şi Gaz Metan conduc în 2015, Astra îi depăşea detaşat în trecut, dar nu mai e cazul. Primele două sunt în insolvenţă în 2016, Astra a scăpat cu greu după ce a vândut mai mulţi jucători importanţi. 

Articol scris de Florin Caramavrov