Sportul nemțean de performanță

EVENIMENT / Guvernul a adoptat modificarea Legii 69/2000 / Se " restartează " sportul nemțean de performanță?

Anul 2017 a însemnat punctul cel mai de jos pentru sportul nemțean de performanță la nivelul echipelor de club (seniori/senioare) ce ÎNCĂ mai ACTIVEAZĂ în campionatele organizate de federațiile naționale.

Lipsa banilor a fost cel mai des motiv invocat de factorii politici și economici pentru a justifica căderea aproape neverosimilă a sporturilor de echipă ce aduceau prestigiu și faimă unui județ cu destule probleme economice în ultimii ani.

La nivelul orașului Piatra Neamț începând cu ultimii 3-4 ani DEZASTRUL este total: Fotbalul a dispărut rapid din peisajul primelor 2 ligi, lucru aproape de neconceput în mandatele fostului primar Ștefan,

devenit între timp astăzi un personaj controversat ce are probleme cu legea, handbalul masculin s-a retras din motive financiare din div.A (al 2 -lea eșalon după liga națională), handbalul feminin încă mai rezistă, în mediocritate cei drept, la nivel modest, tot de divizia A,

iar voleiul, atât cel feminin cât și cel masculin traversează un con de umbră, ați ghicit tot din motive financiare.

Dacă băieții au " reușit " să retrogradeze în sfârșit, după 3 ani de umilințe în div.A1, unde s-au salvat de la retrogradare mai mult pe criterii de regulament decât prin merit sportiv, anul acesta și fetele de la Unic se pare că nu vor mai putea continua în prima divizie datorită datoriilor acumulate - clubul fiind deja în Insolvență, lucru ce îngreuneză teribil o finanțare din bani publici.

Din păcate și Romanul a produs o surpriză neplăcută în această primăvară: deși formația s-a clasat pe locul 5 în prima ligă în campionat, nu va participa în cupele europene, așa că județul Neamț este printre puținele din țară care nu are NICIO FORMAȚIE COMPETITIVĂ DE SENIORI/SENIOARE la nivel de prin eșalon.

• La iniţiativa Ministerului Tineretului şi Sportului, Guvernul a adoptat modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, prin Ordonanţă de Urgenţă, cu scopul de a reglementa, în clar, finanţarea activităţilor sportive de către administraţia publică locală.

• Sportivii îşi vor putea desfăşura activitatea în baza unui contract de activitate sportivă, în care va fi stipulată valoarea drepturilor băneşti aferente activităţii sportive prestate de către sportivul de performanţă sau de către alte persoane juridice sau fizice implicate în activitatea sportivă, respectiv modalităţile şi termenele de plată.
• Potrivit prevederilor actuale ale legii educaţiei fizice şi sportului, structurile sportive de drept public, organizate ca servicii în cadrul administraţiei publice locale, nu pot încheia raporturi juridice specifice activităţii sportive cu sportivii de performanţă şi există riscul blocării activităţii sportive de performanţă, prin îngheţarea anului competiţional 2017-2018, din imposibilitatea de finanţare a activităţii sportive de către administraţia publică locală.
• 
  
  Astfel, modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului vizează asigurarea unui cadru legal coerent şi a condiţiilor necesare demarării anului competiţional 2017-2018 la nivel naţional şi internaţional. Noile reglementări vin în sprijinul activităţilor şi structurilor sportive pe plan national, asigurând condiţiile legale pentru finanţarea activităţii sportive organizate la nivelul administraţiei publice locale, în contextul în care anul bugetar nu coincide cu anul sportiv competiţional.

Ministrul Tineretului şi Sportului, Marius-Alexandru Dunca, a declarat vineri, la Braşov, că modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului, prin Ordonanţă de Guvern, permite finanţarea activităţilor sportive de către administraţiile publice locale până la un plafon de 5% din buget şi aşteaptă ca reprezentanţii autorităţilor locale, pe de o parte, şi asociaţiile, federaţiile şi cluburile sportive, pe de altă parte, să se implice în "restartarea" sportului românesc. "Această modificare a Legii sportului este un prim pas, în momentul de faţă sportul se poate finanţa, sau primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene pot finanţa sportul până la un plafon maximal de 5%. Am pus un plafon de 5% pentru a nu exista suspiciune de oportunitate, de ce investim în sport şi nu investim în străzi, în canalizare? Acum este datoria şi responsabilitatea asociaţiilor, federaţiilor şi cluburilor sportive să vină cu proiecte, să iniţieze proiecte pentru dezvoltarea sportului. Noi, ca stat, ne-am făcut datoria, aştept să văd, să spun aşa, cu ce viziune, cu ce strategie de relansare a sportului vin", a afirmat Marius Alexandru Dunca, anunţă Agerpres.

Ministrul Tineretului şi Sportului a mai spus că pasul următor va fi o lege a sponsorizării mai "clară şi mai transparentă", iar în final o nouă lege a sportului, care să prioritizeze sporturile cu cel mai mare potenţial. "Următorul pas este să facem legea sponsorizării mai clară şi mai transparentă. Legea o va face mediul de afaceri, am cerut deja acest lucru. După aceea putem vorbi despre o nouă lege a sportului, unde clar să prioritizăm federaţiile, federaţiile care ne-au dat şi ne dau la jocurile olimpice, la campionatele mondiale şi europene demnitatea de a fi român, mândria şi unde am demonstrat că nimic nu este imposibil şi putem fi primii în lume. (...) Este un raţionament extrem de simplu, sunt sporturi care nu necesită o investiţie uriaşă, dar ne dau nouă demnitate. (...) Oricât aş investi în fotbal, spre exemplu, este foarte greu să ajungi alte ţări, precum Germania, Spania sau Anglia, dar putem investi în gimnastică, scrimă şi altetism, unde încă avem antrenori, unde avem resurse umane în generaţia tânără. (...) Este responsabilitatea noastră, a tuturor, să resetăm sportul românesc, pe de o parte factori decizionali, iar pe de altă parte cei care sunt implicaţi în sport, (...) pentru că sportul este cel mai bun ambasador", a mai precizat ministrul Dunca.

Actul normativ creează cadrul legal necesar administraţiei publice locale pentru acordarea sumelor de la bugetul local pentru:

    finanţarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înfiinţate pe raza unităţii administrativ-teritoriale;
    finanţarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înfiinţate pe raza unităţii administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deţinătoare ale certificatului de identitate sportivă;
    finanţarea programelor sportive organizate în raza unităţii administrativ-teritoriale de către asociaţiile judeţene/municipiului Bucureşti pe ramuri de sport, afiliate la federaţiile sportive naţionale corespondente;
    finanţarea programelor sportive desfăşurate în raza unităţii administrativ-teritoriale de către federaţiile sportive naţionale, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, ori inspectoratele şcolare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
    finanţarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pentru înaltă performanţă sportivă;
    premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive interne şi internaţionale oficiale.

O altă noutate constă în stabilirea unui plafon maximal de 5% din bugetul aprobat pentru autoritatea publică locală care poate fi alocat cheltuielilor structurii sportive cu activitatea sportivă, ca ordonator de credite aflat în subordinea unităţii administrativ-teritoriale.  Totodată, potrivit noilor reglementări, autorităţile publice centrale au posibilitatea să includă sume pentru finanţarea activităţii structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflat în subordinea sa.

Având în vedere condiţiile specifice de desfăşurare a activităţilor sportive, o altă prevedere stabileşte că încheierea contractelor individuale se face în mod direct, prin acordul părţilor.
Actul normativ aprobat instituie cadrul legal pentru stabilirea condiţiilor, criteriilor, procedurii şi cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, prin hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale.

”Reglementarea modului în care sunt finanţate activităţile sportive de către administraţia publică locală era strict necesară, în contextul în care multe cluburi sportive, publice sau private, sunt în pragul falimentului. Suntem responsabili de viitorul sportului şi trebuie să facem tot ce ne stă în putere pentru a veni în sprijinul fiecărei activităţi sportive. Sportul şi performanţă sportivă sunt responsabilitatea noastră, a tuturor factorilor implicaţi, a întregii societăţi. Aceste modificări ale legii 69/2000 sunt doar începutului reformei pe care îmi doresc să o implementez în sport, urmează legea sponsorizării activităţilor sportive şi chiar o nouă lege a sportului, care să fie adaptată nevoilor actuale. Voi colabora cu toţi factorii implicaţi pentru a implementa măsuri viabile, menite să aducă plusvaloare şi performanţă” susţine Marius Dunca, ministrul tineretului şi sportului.

Să sperăm că măcar acum în ceasul al 12-lea, când politicul încearcă timid salvarea sportului românesc, oamenii politici și mediul de afaceri din Neamț vor găsi pârghiile legale prin care sportul nemțean de performanță să fie salvat de la dispariție.

Altfel, va deveni o obișnuință să mergem la o Sală Polivalentă de 4000 de locuri pentru meciuri anoste de liga a 2-a, sau la un stadion municipal de 20 000 de locuri pentru un meci de amatori de liga 4-a sau a 5-a.